STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, Legislatie & Mediu de Afaceri, Agricultura & Agro-Food, EUROPA, Politica Agricola & Dezvoltare Rurala, Finantari UE & Granturi

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Autor: Victor Bratu – Cursdeguvernare.ro

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de proiecte – simpla dovadă a proprietății asupra terenului. Acum, aceste plăți au un viitor incert:

o schimbare de filosofie în acordarea subvențiilor va muta banii de la subvenționarea terenului (unde România stă, fără să facă nimic, cel mai bine) la subvenționarea lanțului ”teren-farfurie” (adică acolo unde România stă cel mai prost).

***

Dezbaterile de la nivel european indică faptul că Politica Agricolă Comună va fi foarte curând restructurată din temelii iar bugetul alocat subvențiilor agricole va fi redus substanțial după 2019.

Veștile par că nu au ajuns încă la Ministerul Agriculturii, sau la domnul Petre Daea, ministrul preocupat cu oaia.

Miniștrii agriculturii din UE nu au vorbit niciodată împotriva sistemului generos de subvenții de care beneficiază agricultorii europeni, însă ministrul olandez Martijn van Dam încalcă acest taboo.

În cadrul unui interviu acordat presei olandeze, citat de Politico, politicianul olandez afirmă că reducerea bugetului alocat Politicii Agricole Comune – 58 miliarde euro anual – este inevitabilă din cauza pierderii contribuțiilor britanice la bugetul comunitar după Brexit.

Aceasta înseamnă, dacă sistemul de alocări nu se schimbă, că fermierii vor trebui să facă mult mai mult, pentru a încasa subvenții mai mici.

”Știu că nu toți colegii mei sunt dispuși să afirme asta, dar sunt convins că toți știu că situația este inevitabilă”, afirmă Martijn van Dam (foto), care va părăsi poziția de ministru după ce Olanda va forma un nou guvern.

Pe de o parte, plecarea Marii Britanii din UE va avea drept consecință diminuarea bugetul comunitar cu aproximativ 12 miliarde euro după 2019.

Pe de altă parte, Bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă aproximativ 40% din bugetul UE, deci responsabilii din domeniul agriculturii știu că sunt primii vizați de reduceri.

Asta, în condițiile în care realitatea demonstrează că UE are nevoie de suplimentarea fondurilor în domenii precum apărare, cercetare, migrație.

Discuții sensibile referitoare la structura noului buget deja au demarat – președintele PE, Antonio Tajani, a finalizat un document în care propune reducerea fondurilor alocate PAC cu 50%, provocând reacții vehemente ale reprezentanților grupurilor de fermieri și ale aliaților acestora.

Lobby-iștii Copa & Cogeca au contra-atacat, cerând suplimentarea fondurilor PAC în scopul de a proteja ”moștenirea gastronomică a Europei și cele 10 milioane de locuri de muncă asigurate de agricultură”.

Europa distribuie azi fermierilor sume importante doar în funcție de suprafețele de teren deținute de aceștia sau în funcție de produsele pe care le livrează.

Potrivit ministrului olandez al Agriculturii, UE ar trebui să acorde în viitor subvențiile în baza unui alt model, iar fermierii să își primească banii dacă ating anumite criterii. Martijn van Dam crede că PAC trebuie să țină cont și de problemele de mediu pe care le generează și să protejeje mult mai bine biodiversitatea.

Singura modalitate de a contrabalansa efectele Brexit și scăderea veniturilor UE este aceea de a reforma sistemul vechi de decenii, afirmă van Dam. ”Nu poți reforma PAC fără să reformezi sistemul plăților directe”, precizează oficialul olandez.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.