STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, Politica cu impact economic, INTERNATIONAL

Valentin Naumescu / Era Trump prinde contur. O nouă „cultură politică” se extinde. A învins tabăra iliberală?

Autor: Valentin Naumescu – Cursdeguvernare.ro

  • Retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov, anunţă indiscutabil reluarea cursei înarmării nucleare (chiar dacă lasă deschisă posibilitatea unui nou Tratat, care să includă şi China, în anii care vor urma), stimulează dezvoltarea de noi tehnologii militare, creşterea bugetelor militare, „capturarea strategică” a Europei între rachetele americane şi cele ruseşti şi revenirea Uniunii Europene la statutul de actor minor în relaţiile internaţionale, dependent de „umbrela nucleară americană”, cel puţin din perspectiva rachetelor cu rază medie (500-5500 km) şi a capacităţii de descurajare, în raport cu Marile Puteri în domeniu, respectiv Statele Unite, Federaţia Rusă şi China;
  • Nu judecăm aici evaluarea strategică ce a condus la această decizie majoră a SUA, în condiţiile în care China oricum nu era parte a Tratatului şi îşi putea dezvolta liberă generaţii superioare de armament nuclear iar Rusia, din informaţiile furnizate de NATO, se pare că a încălcat prevederile INF (neoferind informaţii cu privire la rachetele sale NOVATOR 9M729, care s-ar încadra în categoria armelor interzise), dar cert este că retragerea Americii din Tratatul INF marchează o bornă importantă, o schimbare esenţială în politica lumii şi o resetare a relaţiilor internaţionale, cu efecte deocamdată impredictibile;
  • În ianuarie 2017, în ziua inaugurării Președintelui Donald Trump, apărea la Editura Trei din București volumul colectiv pe care l-am intitulat în ultimul moment Criza Uniunii Europene și ordinea globală în era Trump. Folosind termenul „era Trump” în premieră, termen pe care mulți l-au considerat prematur la ora respectivă dar pe care îl regăsim astăzi relativ frecvent, în texte din țară și din exterior, am făcut atunci conexiunea între impasul european prelungit, provocările tot mai grave la adresa ordinii liberale globale și întâmplarea ca Trump să fi fost ales președinte, prin jocul nefericit al aritmeticii marilor electori din cele 50 de state, în condițiile în care câştigătorul a pierdut votul popular la nivel național cu o diferență masivă, de trei milioane. Spuneam atunci că se întrunesc condițiile pentru a intra într-o nouă eră politică, o eră care va continua şi după ce Trump nu va mai fi preşedintele SUA, fiindcă, odată pornit pe o anumită direcţie, este greu de crezut că lucrurile mai pot fi oprite până la completa epuizare a atractivităţii ideilor respective, contextul putând să dureze cel puţin o generaţie;
  • Scriam în volumul menţionat mai sus că această epocă este caracterizată de „instabilitate, incertitudine, frustrare, adâncirea clivajului sistem vs. antisistem, intensificarea mişcărilor contestatare, violenţă crescută, schimbări foarte rapide de context politic şi economic (volatilitate), tendinţe de dezintegrare, recrudescenţa curentelor naţionaliste si faliilor identitare, fragmentarea sistemului internaţional şi dezacorduri frecvente în cadrul sistemelor de organizare ale lumii occidentale.” (p. 9). În foarte mare măsură, aceste caracteristici au fost confirmate de evenimentele şi tendinţele din 2017 şi 2018;
  • La nici doi ani de la inaugurarea celui de-al 45-lea președinte al SUA, schimbarea politicii internaționale și europene devine tot mai clară iar era Trump prinde contur, cu toate consecințele ei strategice, politice, economice, militare, culturale, etice;
  • Putem astăzi lista cel puțin o parte dintre caracteristicile acestei noi epoci:
  • Unilateralism (ieșirea din Tratatele internaționale și acțiunea pe cont propriu, cu menționarea explicită a argumentului forței economice sau militare);
  • Tranzacționalism (preferința pentru abordările tranzacționale, în relații de tip 1:1, în locul multilateralismului, colaborării internaționale și politicilor fundamentate pe valori colective);
  • Populism (pretenția că orice gest politic este făcut în numele și în interesul poporului iar discursul liderilor este de nivel din ce în ce mai jos și cu idei din ce în ce mai superficiale);
  • Protecționism (ideea că nu globalizarea, deschiderea și liberul schimb aduc dezvoltarea economică și prosperitatea, așa cum tot americanii au propovăduit o jumătate de secol, până când a venit China cu produse ieftine peste ei, ci dimpotrivă închiderea în spatele granițelor, întărirea frontierei, taxele vamale, evitarea concurenței și excluderea străinilor);
  • Suveranism (lozinca potrivit căreia nimic și nimeni din exterior nu poate impune unui guvern național ce să facă, iar atunci când există tratate și angajamente internaționale în acest sens, cel mai simplu e să ieși din ele sau să le ignori, pentru că aşa vrea poporul);
  • Iliberalism (abordare non-liberală pe toate planurile, ca valori, principii și practici, abordare care redeschide calea întoarcerii istorice a autoritarismului și intoleranței în spațiul occidental, cu diferența că deocamdată acesta coabitează cu pluralismul politic și cu alegerile relativ libere, dar sfidează tot mai agresiv statul de drept, transparența, libertatea presei și a societății civile, independența justiției, uneori autonomia universitară, diversitatea culturală, descurajează activismul civic, reprimă parțial formele de opoziție politică, tolerează în schimb corupția, promovează modelul liderului puternic și al guvernului care nu negociază etc.);
  • O nouă „cultură politică” se extinde în spațiul democrațiilor euro-atlantice, în fapt o contra-cultură care luptă cu înverșunare, cu ură, la limita violenței (deocamdată), pentru demolarea lumii liberale edificate după 1945 în Occident, respectiv după 1989 în regiunea noastră.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.