STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Politica cu impact economic, Legislatie & Mediu de Afaceri, Politica Fiscala - Taxe & Impozite, Buget & Finantare Deficit

Consiliului Fiscal despre bugetul pe 2017: deficitul de aproape 3% din PIB ne departeaza de tinta din Pactul Fiscal; se observa subevaluarea unor categorii de cheltuieli

Consiliul Fiscal si-a exprimat serioase rezerve privind constructia bugetului pe 2017, care ne plaseaza cu deficitul bugetar aproape de 3%, intr-o perioada de crestere economica peste potential. Cu alte cuvinte, in eventualitatea unei domoliri a cresterii, sau a vreunei recesiuni in urmatorii ani, noi suntem deja plasati cu deficitul la limita superioara acceptabila, ceea ce ne-ar duce catre o spirala nesustenabila a deficitelor si a datoriei publice.

 

Materialul integral „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la Legea Bugetului de stat, Legea Bugetului de asigurari sociale 2017 si Strategia fiscal-bugetara 2017-2019” poate fi accesat aici.

 

Principalele puncte care atrag atentia in opinia exprimata de Consiliul Fiscal:

  • bugetul general consolidat tinteste un deficit de 2,96% din PIB in termeni de cash, in crestere de la 2,4% in 2016. Pentru acomodarea scaderilor de taxe si cresterilor de cheltuieli de asistenta sociala si de personal, Guvernul a prevazut urmatoarele: eliminarea plafonului de maxim 5 salarii medii pentru contributiile sociale, prelungirea unor masuri de taxare in sectorul energetic (n.red. – cele aferente liberalizarii pietei gazelor naturale) si o crestere a dividendelor distribuite obligatoriu de catre companiile de stat (n.red. la 90% din profitul net, fata de 50% obligatoriu, cum era anterior). De asemenea, este prevazuta o cvasi-inghetare a cheltuielilor cu bunuri si servicii de la un an la altul, ceea ce guvernele, in general, nu au reusit de-al lungul timpului.
  • Consiliul Fiscal remarca abandonul ideii de cadru fiscal bazat pe reguli. Romania este semnatara a Pactului Fiscal care prevede ca deficitul structural sa fie in jurul valorii de 1% din PIB („Medium Term Objective” sau MTO). „Deviația de amploare de la așa-numitul obiectiv pe termen mediu de 1% din PIB în termeni de deficit structural, deja produsă în contextul execuției bugetare aferente anului 2016, este preconizată să persiste pe tot orizontul acoperit de proiecțiile bugetare pe termen mediu (2017-2020), iar debutul unei traiectorii de convergență către acesta este amânat până în anul 2019”.
  • Nivelul de 3% deficit bugetar este prezentat drept o tinta, cand in fapt el este un nivel maxim acceptabil, in conditii de recesiune, nicidecum atunci cand economia merge bine si creste peste potential.

 

„Plafonul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar nu este nicidecum o țintă, ci un nivel maxim spre care poziția bugetară se poate îndrepta în condiții ciclice adverse (de recesiune), ceea ce în mod evident nu este cazul în acest moment

Încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB în condițiile în care economia se află în faza ascendentă a ciclului economic este departe de a fi o situație benignă. O astfel de situație corespunde unei politici fiscale prociclice, ce apasă pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic (când economia ar crește oricum cu rate ridicate) și este aflată în imposibilitatea de a o stimula – din lipsa spațiului fiscal – în eventualitatea (inevitabilă) a reversării ciclului economic (în viitor), creând chiar premisele necesității adoptării de măsuri de ajustare structurală în condiții de recesiune (o experiență prin care România a trecut, de altfel, nu cu mult timp în urmă).”

 

  • Proiectiile guvernamentale indica o mentinere a datoriei publice in jurul valorii de 37,7% din PIB. Acest nivel se poate realiza doar in conditiile estimarilor extrem de favorabile privind cresterea economica. Consiliul fiscal considera ca mentinerea, sau usoara crestere a ponderii indatorarii tarii in perioada de crestere economica, ascunde de fapt vulnerabilitati viitoare. In perioade de crestere peste potential, datoria publica ar trebui sa scada ca pondere in PIB, iar aceasta prin deficite mult mai mici. Ori in cazul Romaniei, deficitele mari ar putea conduce la cresterea indatorarii, mai ales in eventualitatea unui scenariu advers.

„[…] sentimentul de siguranță indus de distanța semnificativă față de plafonul de 60% din PIB (criteriul de la Maastricht) ar trebui temperat. Argumentele în acest sens sunt legate de faptul că episoadele de recesiune pot genera creșteri extrem de rapide ale raportului dintre datoria publică și PIB (experiențele recente ale Spaniei, Finlandei ori Croației sunt ilustrative).”

 

  • Urmatoarele categorii de cheltuieli sunt considerate subdimensionate, iar de aici ar putea aparea eventuale derapaje care sa puna in pericol limita de deficit:

–  Asistenta sociala – subdimensionare de circa 2 miliarde de RON;

– Dobanzile – subdimensionare de aproximativ 500 milioane de RON. Prin buget se presupune o crestere foarte mica a costurilor cu dobanzile, in conditiile in care ratele de dobanda deja au inceput sa se majoreze la acest inceput de an, iar volumul total al datoriei este preconizat sa creasca.

– Alte transferuri – sunt subdimensionate cu 1,5 miliarde de RON. Contributia Romaniei la bugetul UE este prevazuta in varianta curenta de buget la 5,55 miliarde RON, cand anul trecut a fost de 6,5 miliarde RON. In varianta initiala, aceasta pozitie era evaluata la 7,05 miliarde RON, cifra pe care Consiliul Fiscal o considera mai aproape de realitate.

 

Ca filosofie, Strategia fiscal bugetara 2017 – 2019 pare sa se concentreze preponderent pe anul curent, implicand mai multe riscuri pe termen mediu si lung. Deficitul structural este anticipat sa ramana peste tinta de 1%, mergand pana la 2,7% pe aproape toata perioada de proiectie. Doar in 2019 este prevazuta sa inceapa o usoara corectie.

 

„Consiliul fiscal consideră că, date fiind rezervele exprimate față de caracterul optimist al scenariului macroeconomic pentru anul 2017 și pe termen mediu, cu impact asupra traiectoriilor veniturilor bugetare, la care se adaugă aparenta subdimensionare a cheltuielilor bugetului pe 2017, indică o balanță a riscurilor înclinată preponderent în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de Strategia Fiscal-Bugetară în ipoteza unor politici fiscal-bugetare nemodificate.”

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.