STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, Legislatie & Mediu de Afaceri, Privatizare & Retrocedare

Un nou proiect de lege, prin care sistemul cooperatist capătă drept de folosință gratuită asupra terenurilor oferite de stat

download (3)

 

 

 

 

 

 

 

Noul  proiect de lege aduce în atenție unul dintre cei mai mari și mai discreți giganți imobiliari din România.

In Romania majoritatea cooperativelor sunt afiliate astăzi la una din cele două mari uniuni de profil: Centrocoop (Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum) şi UCECOM (Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti). Centrocoop are organizaţii la nivelul fiecărui judeţ, la care sunt afiliate mai mult de 1.000 de cooperative de consum. De cealaltă parte, din UECOM fac parte 486 de cooperative meşteşugăreşti (SCM-uri), din cele peste 900 înregistrate oficial la nivelul ţării.Centrocoop are organizaţii la nivelul fiecărui judeţ, la care sunt afiliate mai mult de 1.000 de cooperative de consum. De cealaltă parte, din UECOM fac parte 486 de cooperative meşteşugăreşti (SCM-uri), din cele peste 900 înregistrate oficial la nivelul ţări.

Potrivit unui raport realizat în 2005 de o comisie de cenzori din interiorul cooperaţiei, la căderea comunismului suprafaţa comercială utilă deţinută de societăţile cooperative era de aproape 3,9 milioane de metri pătraţi. În 2001, ea ajunsese la 2,7 milioane de metri pătraţi, pentru ca doar câţiva ani mai târziu, în 2004, să scadă până la circa 1,85 milioane de metri pătraţi. În unele cazuri, reducerea patrimoniului se explică prin retrocedări, dar de cele mai multe ori, a fost vorba de vânzări.

Ținând cont de boom-ul imobiliar apărut ulterior raportului amintit, vânzările au continuat, fără doar și poate, şi după această dată.
Din păcate, calcularea actualului patrimoniu al cooperativelor este o sarcină imposibilă, cât timp aceste date nu sunt făcute publice.

Miza imobiliară este estimată la prima vedere de revista Capital la circa jumătate de miliard de euro (calculul este brut și ia în vedere exclusiv eventualitatea vânzării spațiilor, nu și închirierea lor), aflată, din vina neatenției autorităților, într-o zonă gri. După ani buni de tărăgănări, acum a apărut, în sfârșit, un proiect de lege coerent și, cine știe, benefic. Pentru cine, rămâne de văzut în următorii ani.

Numai pe Calea Victoriei, SCM Igiena are două spații (numerele 14 și 54), producătorul de încălțăminte Comart, la fel (nr. 12 și 101), casa Venus deține două imobile (nr. 21 și 122), iar Romartizana are spațiul cuprins între numerele 16 și 20. O bună parte din aceste imobile sunt închiriate, în condițiile în care prețul/mp este cuprins, în această zonă, între 55 și 65 de euro.

Istoricul imobiliar tulbure al cooperativelor

„Odată cu Legea nr. 10/2001 privind situația unor imobile preluate abuziv în perioada comunistă, la art. 10 situația terenurilor pe care se află clădiri ale cooperației părea să se fi clarificat, în sensul că, în cazul în care terenurile erau acordate prin hotărâri ale Sfatului Popular, ale Consiliului de miniștri, decrete, legi, iar construcțiile realizate erau autorizate, statul era cel care trebuie să îi despăgubească pe foștii proprietari. Modificările aduse Legii nr. 10/2001 de către Legea nr. 247/2005 prevăd restituirea terenurilor foștilor proprietari indiferent de modul de realizare a construcțiilor. Multe dintre clădirile construite se află pe terenuri care au fost retrocedate vechilor proprietari sau multe clădiri, în care s-au investit bani în modernizare, au fost retrocedate.

Toate acestea au dus la apariția unui număr mare de procese pentru apărarea patrimoniului cooperației, ceea ce a slăbit din forța acestor structuri. Aceste litigii pentru proprietatea clădirilor sau terenurilor au dus la reducerea activității sau chiar la închiderea unora dintre cooperative. O parte din clădirile cooperativelor de consum au fost vândute foștilor proprietari ai terenurilor la sume mult subevaluate.

Faptul că s-au considerat prioritare alte legi privind proprietatea, a dus la situaţia în care cooperaţia a rămas cu bunurile pe un teren care, în cele mai multe cazuri, nu este al nostru (reprezentant cooperativă de consum). În consecinţă, cooperaţia a fost obligată să vândă la preţuri subevaluate majoritatea clădirilor aflate pe terenuri ce au fost retrocedate. Toate aceste litigii existente fac încă imposibilă accesarea de fonduri europene, deoarece cooperativa nu are cum să demonstreze că este proprietara imobilelor unde se vor derula activitățile proiectului. O altă problemă care derivă din existența litigiilor este impo­sibilitatea accesării de credite în lipsa oferirii de garanții imobiliare“.

sursa: Gandul

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.