Salariile medii pe Judete de la marea criza pana azi ne arata “DNA-bilitatea” vs. Ospitalitatea pentru Investitii a conducatorilor locali

6 martie 2015 12:08

Harta Romaniei pe judete cu voturile pentru Presedintia tarii Victor Ponta vs. Klaus Iohannis in Turul 1 a dus la concluzii pripite si la scoaterea de la naftalina de catre unii a vechii marote cu diferentele insurmontabile intre regiuni, la aproape 100 de ani de la Marea Unire. Totusi, asa cum a aratat turul 2 al alegerilor din toamna, dar mai ales o HARTA obiectiva – in grade de Rosu, Albastru, dar mai ales Mov dupa distributia voturilor, lucrurile sunt mult mai nuantate.

 

salariuIn realitate asadar, Harta nu e pe vechiile imperii Austro-Ungar vs Tarist-Rus vs Turc-Otoman ce dominau direct sau prin interpusi cele 3 tari romanesti medievale inainte de 1877/1918.

 

Harta reala arata foarte „peticita”, dupa bogatia Judetelor sau saracia lor. Astfel, SINGURA HARTA care se suprapune cat de cat pe cea a votului e cea a SARACIEI versus PROSPERITATII diferitelor judete din Romania – rod si al politicilor nationale dar si al celor locale, determinate de autoritati publice mai mult sau mai putin competente, pro-investitii.

 

Hartile „Economice” pe Judete ale Romaniei arata prosperitatea relativa a judetelor dupa:

  • PIB per capita;
  • Salariul mediu lunar net in RON;
  • Salariul judetean net vs Media pe tara in % FARA Bucuresti si Ilfov !…De ce astfel la nr. 3 ?

 

Ultima e o inovatie EconomicZoom.ro si din cate stim NU a mai fost realizata de nimeni in Romania in spatiul public; anume am scos afara „outliers” – exceptiile cu salarii foarte mari Bucuresti si Ilfov – pentru ca asa e corect din punct de vedere al interpretarii economice si statistice. Altfel, cu toate cele 42 de judete luate ca referinta pentru medie – Salariu mediu net lunar 2013 – 35 de judete din 42 ar fi iesit sub medie si abia 7 peste medie (sau 35 vs 5 fara Bucuresti-Ilfov).

 

Observam cu ochiul liber pe harta – altfel putem NAVIGA, harta fiind INTERACTIVA – ca in tara noastra s-au detasat deja 9 „Judete-Motor”, de fapt 11 impreuna cu Bucurestiul si Ilfovul, plus 4-5 care au sanse sa faca acest pas in viitorul (speram) cat de apropiat.

 

 

Cele 11 „judete-MOTOR” sunt urmatoarele si au ajuns la prosperitate in doua mari valuri:

 

  1. A) Valul 1 = Bucuresti & Ilfov & Prahova & Timis & Arad, cu mari fabrici green-field de FMCG (alimentare, bere, tutun) care sa aprovizioneze marea concentrare de populatie de 3 mil. loc. Buc-Ilfov si chiar 4-5 milioane pe axa logistica Bucuresti-Prahova-Brasov. Plus industrii variate in Bucuresti (externalizate treptat spre Ilfov), de utilaj petrolier in Prahova s.a., bazate pe traditia industriala a zonei si calificarea superioara a omenilor; plus Servicii Financiare si BPO si de Management pentru multi-nationale implantate la greu in Bucuresti (vezi Pipera si Barbu Vacarescu si Baneasa). Infrastructura spre Vest a acestor 3 judete = strict Aeroportul Otopeni.

Tot in valul 1, producatori straini de Automotive, dar si Electro si Textile-Incaltaminte s-au implantat in judetele de Vest Timis si Arad, profitand de infrastructura superioara a Ungariei.

 

  1. B) Valul 2 de dezvoltare (dupa cca. 7-10 ani) a cuprins Sibiul, Clujul, Brasovul, Argesul (relansarea Dacia de catre Renault), Constanta(ca judet cu Portul si serviciile adiacente, dar si relansarea Petromidiei de catre Rompetrol), si in final si Oradea (judetul Bihor)– electronice.

 

In afara de Oradea si Constanta, TOATE acestea au fost IZOLATE ca infrastructura de iesire spre Vestremarcandu-se – spre deosebire de valul 1 – ca atitudine pro-investitii a autoritatilor locale, care au promovat talentul local, Universitatea, Cultura, facilitatile oferite investitorilor.

 

  1. C) Valul al 3-lea inca nu a avut loc, dar timid judete cum ar fi Dolj(venirea Ford la ex-Oltcit-Daewoo) sau capitala Moldovei – Iasi (atat productiv, vezi Delphi, cat mai ales software si servicii IT si intelectuale), plus judete mai mici precumMures, Alba si Olt, ale caror autoritati au fost in cea mai mare parte pro-investitii; posibil in viitor si Galati – oras universitar. In analiza noastra am numit 5 din aceste judete „contender” (dupa jargonul sportiv, cel ce provoaca un campion ‘en titre’).

 

Ca repartizare pe regiuni istorice, 6 sunt in Transilvania si Banat iar 4 in Sud-Muntenia si Dobrogea plus Bucuresti, care in termeni de populatie face cat 4. Totusi, o veste buna: pe criteriul Populatiei, Transilvania (& Banat & Crisana & Maramures) are 48,3% din populatie in „judete-motor”, respectiv 61% daca numaram si cele unde se mai misca ceva („Contenders” Alba si Mures), in timp ce Sudul (Muntenia & Oltenia & Dobrogea) are TOT aproape jumatate din populatie in „judete-motor”: 46,7%, sau 58,8% cu „contenders” Dolj si Olt. Diferente minore asadar: 1,6%-2,8% ! Numai Moldova inca nu intra in aceasta ecuatie, desi Iasiul singur ar reprezenta doar 18% din cele 8 judete.

 

Simplificand, rezulta ca in tara noastra avem 11 judete „fruntase” si 31 de codase, din care 5 au speranta in perioada ce vine; insa minim 26 de judete raman intr-o Romanie „de rangul 2″ la nivel de orase-resedinta, iar mediul lor mic-urban si rural chiar de rangul 3 !

 

Si observam cat de mult Harta Romaniei CU NUANTE de culori a votului Stanga vs Dreapta se suprapune pe Harta „Saraciei” versus cea a anumitei „Prosperitati” a diverselor judete, dincolo de regiunile istorice ! Abia Argesul cu rosu aprins (70,4% pro Ponta tur 1) face discrepanta fata de celalte „judete-motor” ce sunt toate pe albastru/mov de diverse intensitati.

 

Analiza pe SALARII insa e si mai relevanta pentru a da o explicatie a distributiei votului din noiembrie 2014. Graficul de jos ilustreaza Salariul Mediu Net lunar pe judet in anul 2013 (RON):

 

 

Se poate observa, judet cu judet, evolutia intre 2006-2013, in ce priveste salariul net lunar RON.

Totusi, MAI RELEVANTA s-a dovedit prelucrarea datelor de catre echipa noastra EconomicZoom ce a dus la Salariul judetean (lunar net) in Procente vs. MEDIA pe tara (ponderata cu numarul de salariati din fiecare judet) FARA exceptiile „fericite” Bucuresti si Ilfov !

 

 

Se observa cu ochiul liber cum judetele vitregite – pe rosu – se concentreaza in Nordul regiunilor tarii (Moldova, nord Ardeal, Maramures, Secuime) si in Sud (Baragan). Adica in principal acolo unde Stanga si Ponta au luat cele mai multe voturi in fiecare regiune istorica.

 

Se observa din nou „judetele-motor” (9+2)cu exceptia Bihorului – tras in jos de Muntii Apuseni. Toate sunt pe albastru intens sau violet-spre-albastru; ca cifre variaza de la 106% media nationala in Arad la 124% in Sibiu si Cluj !

 

Mai mult, comparand cu anul 2006 pe aceeasi metoda, vedem cum Bucurestiul si Ilfovul s-au distantat de restul tarii: Capitala de la 144% in 2006 la 161% in 2013; Ilfov de la 128% la 137%.

La fel de spectaculos urca Arad (93% la 105%), Sibiul (110% la 124%) si Brasovul (101% la 109%), Argesul (105% la 115%), Clujul (115% la 124%) si Timisul (111% la 116%). Iasiul si Prahova cresc mai lent in distanta fata de restul tarii (IS 104% la 106% / PH 106% si 109%).

 

Constanta (numita de jurnalisti “Republica Mzr”) – oras cu atatea atu-uri si populatie pregatita – PIERDE de la 112% la 108% intre cei 7 ani, aratand ca investitile straine sunt totusi importante, pe langa afacerile locale, iar autoritatile locale competente sunt de dorit !

 

La Salarii avem 4 mici exceptii-anomalii: Hunedoara (97,5%) si Gorj (119,9% in 2013 in scadere de la 125% in 2006) – ambele cu salarii mari datorate mineritului, dar de aici si mari VULNERABILITATI datorita acestei dependente mono-industriale; plus Mehedinti (98,4%, aproape de media tara), care are numai 14% din populatie angajata si e codas la PIB / locuitor.

Galati e codas la PIB per capita (mediul rural trage in jos) insa are salarii peste media pe tara (103,2% in 2013 in scadere majora de la 107,8% in 2006); explicatia: oras universitar si Sidex.

Concluzionand, activitatea frenetica a DNA din ultimi ani ne releva ca autoritatile locale orientate pe “smenuri” si afaceri controlate politic si-au sacrificat practic judetele – fie sarace, fie peste medie si relativ prospere; in timp ce aceia care s-au pozitionat pro-investitii isi merita atat aprecierea cetatenilor, cat si “promovarea” in politica de nivel national.

Conditiile se pare ca s-au copt si pentru investitii in zonele pana acum neacoperite: Bernd Fabritius, singurul parlamentar roman din Bundestag (sas nascut in Ardeal), membru al Comisiei de afaceri europene, a declarat recenta la Europa FM ca „Sibiu, Brasov, Cluj sunt cunoscute ca judete foarte atractive, dar acolo nu avem somaj, avem o ocupare totala, firmele nu mai gasesc forta de munca necesara … sunt saturate de investitii straine; trebuie atrase in celelalte zone ale tarii in care pentru a atrange aceste investitii este necesara o adaptare a situatiei la ceea ce gasim la Sibiu, de exemplu. Adica infrastructura, perceptie administrativa, perceptie juridica, atitudine a organelor de decizie fata de investitorii straini, fata de coruptie„.

Dar noi stim din istorie ca dorinta investitorilor straini nu e de ajuns, ca „it takes two to tango” sau … vorba personajului lui Creanga – „Muieti-s posmagii?”

– o analiza EconomicZoom.ro –

Radu Limpede – Martie 2015

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.