STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, Politica cu impact economic, Piata de Capital - BVB

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Autor: Razvan Diaconu – Cursdeguvernare.ro

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI):

33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmează să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători vor fi numiți de către guvern și care pare că au drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. 

Proiectul a  fost inclus în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.

Un proiect controversat, care nu ține cont de unele dintre recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, și despre care PNL și USR au anunțat imediat că îl vor ataca la Curtea Constiţuţională.

Marea problemă a acestui fond: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria, în condițiile în care vorbim de activele unor companii strategice.

Modificări, probleme, probleme…: o formă de ascundere a datoriilor

Față de varianta aprobată de Senat au intervenit modificări importante:

  • aportul de numerar la capitalul sociala fost majorat la 9 miliarde de lei, față de 1,85 mld. lei, cât aprobase Senatul.
  • au fost adăugate la portofoliul Fondului 10 companii, cu profitabilitate incertă.
  • indicatorii de performanţă vor fi stabiliţi de MFP , dar fără „consultarea cu un comitet consultativ”, care includea în varianta inițială reprezentanți ai BNR, ASF și ai pieței.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă .

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Portofoliul FSDI

Portofoliul Fondului va fi format din participaţiile statului la 33 de companii.

În proiectul intrat în dezbaterea Senatului erau incluse 21 de companii:

Senatul a inclus la momentul votului şi pachetele de acțiuni de la Antibiotice Iași și Compania Națională Unifarm.

La votul de miercuri din Camera Deputaților, lista a fost extinsă cu alte 10 companii, cu profitabilitate volatilă:

Complexul Energetic Oltenia, Compania Națională de Cai Ferate CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poşta Română, Societatea Națională Aeroportul International Timișoara – Traian Vuia, Uzina Termoelectrica MidiaTelecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Marile semne de întrebare

  • Drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea statului român de acţionar majoritar al FSDI sunt exercitate, în numele acestuia, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
  • „FSDI are ca scop:
    • dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, potrivit actului normativ.
  • Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de Guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:
    • dezvoltarea infrastructurii în România;
    • crearea de locuri de muncă;
    • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
    • creşterea capitalului uman pe termen lung;
    • creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică.
  • Îndeplinirea obiectivelor FSDI este evaluată tot de MFP.
  • Finanțarea FSDI se va realiza prin:
    • venituri din dividendele încasate de la scoietățile dein portofoliu;
    • venituri din tranzacții de instrumente financiare emise de alte entități,
    • venituri din vînzarea de acțiuni din portofoliu,
    • împrumuturi, inclusiv prin emitera de obligațiuni.
  • Conducerea FSDI va fi responsabilă în fața acționarului majoritar(representat de MFP) pentru îndeplinirea mandatului și va raporta trimestrial la MFP situația valorii activelor și pasivelor ca și a investițiilor aprobate.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.