Romania, expusa presiunii Rusiei in Marea Neagra

17 februarie 2016 10:25

Black Sea mapRomania si Bulgaria sunt tot mai expuse presiunii Rusiei in bazinul Marii Negre, zona al carei control reprezinta o componenta-cheie a politicii revizioniste a Rusiei, aceea de a se reafirma ca un pol de putere in zona eurasiatica, dupa cum arata raportul Center for European Policy Analysis (CEPA).

Neglijarea flancului de securitate de la Marea Neagra de catre SUA si NATO si neutralizarea de catre Rusia, inclusiv prin cucerirea Crimeii, a litoralului estic si nordic, au expus tot mai mult Romania si Bulgaria presiunii Moscovei, se arata intr-un raport al CEPA. Rusia a desfasurat numeroase nave si avioane purtatoare de rachete in regiunea Marii Negre, care impreuna cu rachetele Iskander din Crimeea plaseaza intregul litoral al Marii Negre in raza de actiune a rachetelor ruse conventionale si nucleare.

In prezent, niciunul dintre aliatii SUA in aceasta parte a Europei nu poseda capabilitati de aparare antiracheta si antiaeriene eficiente, se mentioneaza in raportul singurului ONG american dedicat exclusiv studiului Europei Centrale si de Est. NATO are o prezenta limitata in Marea Neagra, UE s-a dovedit a fi incapabila sa gestioneze mediul de securitate al zonei, in timp ce influenta si interesul SUA s-au diminuat pe durata celor doua mandate ale administratiei Barack Obama.

Organizatiile de cooperare regionala de la Marea Neagra si diversele organisme legate de NATO s-au dovedit si ele a fi slabe si ineficiente, in timp ce noile state membre ale Aliantei dispun de capabilitati militare insuficiente pentru a descuraja Moscova, potrivit raportului CEPA intitulat „Black Sea Rising: Russia’s Strategy in Southeast Europe”.

Escaladarea militara si nemilitara a Rusiei prezinta amenintari pentru cele doua state membre NATO expuse – Romania si Bulgaria – in conditiile in care capabilitatile sale navale sunt mult superioare celor maritime si aeriene ale fiecareia dintre cele doua tari, iar operatiunile NATO in Marea Neagra sunt conditionate de Conventia de la Montreux, care prevede printre altele ca navele de razboi ale statelor neriverane nu pot stationa mai mult de 21 de zile.

Romania si Bulgaria au forta navala slaba

Cu o capacitate limitata de a proiecta o imagine de putere in afara exercitiilor periodice ale NATO de la Marea Neagra, Romania este nepregatita sa faca fata unei Mari Negre puternic militarizate, care ar pune in pericol rutele comerciale si resursele energetice explorate in prezent de Bucuresti. Totodata, posibile efecte ale crizei de securitate ar putea fi restrictionarea legaturilor dintre porturile de la Marea Neagra si cele de la Dunare din Europa Centrala, blocarea canalului Dunare Marea-Neagra si limitarea legaturilor comerciale cu tarile non-UE, precum Turcia, se arata in raportul CEPA.

O extindere a razboiului „prin intermediar” al Rusiei spre Odesa si partea ucraineana a Deltei Dunarii ar putea sufoca aceasta artera foarte importanta si provoca importante pierderi pentru tarile care folosesc Dunarea ca punct comercial de acces spre inima Europei. Fortele navale combinate ale Bulgariei, Romaniei, Ucrainei si Georgiei nu sunt pe masura prezentei navale a Rusiei in regiune, iar cele ale Turciei, chiar daca mai substantiale, nu reprezinta singure o provocare pentru puterea militara navala regionala a Rusiei.

Principala problema pentru Romania si Bulgaria este forta lor navala slaba. Forta de lupta navala a Romaniei se bazeaza pe cateva fregate invechite sustinute de o jumatate de duzina de corvete. Capabilitatile militare depasite ale Romaniei si ritmul lent de modernizare a sistemelor antiaeriene, antiracheta si antinava reprezinta pur si simplu un bonus pentru Moscova, se precizeaza in raport.

Conflicte etnice, religioase, teritoriale

Potrivit aceluiasi raport, din strategia Kremlinului pentru obtinerea controlului in Marea Neagra nu lipsesc nici demersuri de incurajare a nemultumirilor etnice, religioase si teritoriale, precum si a instabilitatii politice si protestelor sociale. Si aceasta in conditiile in care Moscova detine si instrumente economice de presiune, ca restrictiile comerciale, detinerea unor infrastructuri-cheie si sistarea aprovizionarii cu energie.

In ceea ce priveste strict Romania, raportul CEPA arata ca autoritatea de la Moscova ar putea incerca sa manipuleze ideea latenta a „Romaniei Mari” pentru a promova disputele regionale cu Republica Moldova si Ucraina, sa infiltreze sabotori, sa orchestreze proteste si sa sustina activitati separatiste, precum cele ale secuilor in Transilvania. De asemenea, in analiza se apreciaza ca exista un risc de perturbare a exploatarii de catre Romania a resurselor sale de la Marea Neagra fie prin hartuire, fie prin declansarea unei dispute juridice legate de apele teritoriale revendicate de Rusia, dupa anexarea Crimeii. In plus, turismul si comertul prin porturile Constanta, Varna sau altele de la Marea Neagra sau de-a lungul Dunarii ar putea fi si ele afectate.

Latura militara a strategiei Kremlinului presupune, pe de alta parte, exploatarea controlului efectiv al Rusiei asupra Marii Negre pentru a face presiuni asupra statelor riverane, precum Ucraina, Georgia, Romania si Bulgaria. Cucerind peninsula Crimeea, Rusia a obtinut acces la cateva sute de kilometri de coasta suplimentari si acces la cel mai important port la Marea Neagra, Sevastopol, dar a si dobandit o zona maritima de trei ori mai mare decat teritoriul Crimeii.

Expansiunea si modernizarea flotei de la Marea Neagra a devenit prioritatea numarul unu pentru Kremlin, Rusia intentionand sa-si mareasca pana in 2020 prezenta militara in Crimeea si sa instaleze noi infrastructuri militare in regiunea separatista Georgiana Abhazia, desfasurand in acelasi timp noi unitati mobile de coasta pentru lansarea de rachete. Moscova construieste o retea de aparare combinata, aeriana si navala, pentru a ameninta si a interzice intr-un final accesul flotelor straine in Marea Neagra, noteaza raportul CEPA.

De asemenea, Moscova lucreaza la infiintarea unui comandament al Fortelor de Operatiuni Speciale care ar putea efectua misiuni conventionale si neconventionale pentru a destabiliza statele vizate. Anexarea Crimeii si izbucnirea conflictului din estul Ucrainei au asigurat oportunitati ample pentru implicarea fortelor pentru operatiuni speciale si a unitatilor de elita intr-un razboi limitat.

Cu o baza puternica in Crimeea, Rusia poate lansa destul de rapid operatiuni amfibii oriunde in Marea Neagra. In cazul unui razboi intre Republica Moldova si provincia sa separatist Transnistria, fortele pentru operatiuni speciale ar putea fi folosite pentru operatiuni diversioniste sau pentru a ameninta Romania si a o descuraja sa intervina in numele guvernului de la Chisinau, scriu autorii raportului.

Obtinerea controlului asupra Marii Negre este o componenta-cheie a politicii revizioniste a Rusiei in tentativa sa de a redeveni un pol de putere in regiunea eurasiatica si reprezinta o incercare de a anula progresele realizate de NATO in regiune in ultimele doua decenii, concluzioneaza raportul.

Obiectivul nu este numai de a proteja flancul sudic al Federatiei Ruse, ci si de a intimida vecinii sai expusi si neprotejati, interzicand practic accesul Ucrainei, Moldovei si Georgiei in NATO. In ceea ce priveste Romania si Bulgaria, obiectivul Moscovei este de a neutraliza flancul estic al NATO, de a se asigura ca guvernele acestor tari nu se opun ofensivelor internationale ale Moscovei si ca militarii NATO nu pot descuraja desfasurarile sale de unitati navale, se mai noteaza in raport.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.