STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, P.I.B. & STATISTICI

Romania este cu 6 pana la 13 ani in urma Poloniei la cei mai importanti indicatori economici. Putem citi „ziarul de maine” al economiei noastre?

Pol_Ro
Departamentul de Research al BCR a realizat Raportul intitulat „Poland – Reading Romania’s Newspapers of Tomorrow” care cuantifica in termeni de timp decalajele dintre economia Romaniei si cea a Poloniei, o serie de indicatori economici sugerand o diferenta medie de 6-7 ani. Pornind de la ipoteza similaritatii dintre economia noastra si cea poloneza, se poate intui potentialul de evolutie a unor indicatori ai Romaniei pe urmatorii cativa ani.

  • De ce Romania seamana cu Polonia:

– cele mai mari piete din Estul Uniunii Europene: 19-20 milioane locuitori Romania vs 38,5 milioane Polonia

– ponderea agriculturii in PIB: 6,4% in tara noastra, 3,8% in economia poloneza, ambele peste media tarilor din zona euro, care au 1,7%

– intre cele mai putin deschise economii din regiune, in termeni de exporturi fata de PIB: 72% Romania, 80% Polonia, in timp ce Cehia, Ungaria, Slovacia au exporturi echivalente cu 130-170% fata de PIB.

– stocul de investitii straine/capita este sub 5.000 EUR in ambele tari, in Romania circa 3.000 EUR, iar restul tarilor de comparatie din regiune au 8 – 10.000 EUR/capita.

Mergand pe ipoteza convergentei, am putea spune ca la diferenta de cativa ani, Romania ar putea si/sau ar urma sa aiba o traiectorie similara cu cea a Poloniei. Insa trebuie tinut cont de impactul mai redus pe care masuri similare, l-ar avea la acest moment. Exemplu – daca piata de capital romaneasca se va dezvolta in intervalul 2014-2020, anvergura va ramane una mai redusa decat cea a pietei poloneze.

 

  • Decalajul de dezvoltare economica: PIB-ul real intre 1989 – 2013

Pastrand drept referinta anul 1989 = 100%, cand PIB-urile pe locuitor ale celor doua tari erau comparabile, observam ca in anii 2013-2014 PIB-ul real a devenit aproape 135% in Romania fata de anul 1989, iar in Polonia circa 210% fata de acelasi moment. Cu alte cuvinte, economia poloneza s-a dublat in termeni reali in aproape 25 de ani, in timp ce economia noastra a adaugat doar o treime in termeni reali.

Pol_vs_Ro_BCR_1Romania a avut deceniul aproape pierdut al anilor ’90, cu politici de tip „stop-and-go”, astfel incat abia in 2002-2003 reajungeam la PIB-ul real de la momentul Revolutiei.

Primul interval care a generat „gap”-ul a fost 1992-2000 datorita politicilor publice care nu au incurajat capitalul, iar al doilea interval a fost 2009-2012, cand Romania a avut o recesiune in timp ce Polonia si-a continuat cresterea. Motivul central a fost deficitul structural din anii 2007-2008, cand in boom economic, Romania avea deficite bugetare semnificative si deficit structural -8% in 2008, prefigurand scenariul ca intr-o eventuala criza economica, bugetul va inregistra un deficit nominal peste „normele acceptate”.

 

Este foarte probabil ca Romania sa se afle acum intr-un ciclu de crestere economica similar cu cel al Poloniei din deceniul trecut, asadar ritmul de crestere economica poate accelera catre 4%/an pana in 2020.

 

  • La capitolul PIB/capita (PPP) fata de media europeana, decalajul este de 8 ani comparativ cu Polonia

Pol_vs_Ro_BCR2Graficul alaturat arata cum stam din punctul de vedere al PIB pe locuitor, la Paritatea Puterii de Cumparare, fata de media europeana. In 2004 eram la sub 35% din medie, iar Polonia la 50%, la momentul integrarii noastre eram la circa 40% din medie, in timp ce Polonia era la 53-54%, iar in 2012 am fost la 50%, cand Polonia se situa la peste 65% din media europeana.

Se observa ca in mod permanent noi am avut un decalaj 17 sau 13 puncte procentuale, iar in 2012 am ajuns la nivelul relativ al Poloniei 2004: jumatate din PIB-ul pe locuitor al Uniunii.

 

  • Romania devine o economie mai putin energo-intensiva. Exemplul Poloniei ar sugera ca putem avea in continuare scadere a consumului energetic, concomitent cu crestere economica

Deja stirile care anunta scadere de consum de energie in Romania (vezi anul 2013) nu mai sunt privite in corelatie cu o eventuala scadere economica. Marii consumatori ineficienti, nerestructurati, ies treptat din sistem, astfel incat putem avea in continuare scaderi marginale de consum energetic in economie si crestere economica in acelasi timp.

Scaderile de consum de energie anticipate din anii urmatori, pana in 2019 – pe modelul Poloniei 2006-2012 – se pot estompa la un moment dat, iar ulterior piata interna a energiei sa-si reia cresterea pe termen lung.

 

  • Investitiile straine directe in Romania ar putea urca la 4 – 6 miliarde euro pe an. Varful de 8 sau 9 miliarde de euro dinainte de criza, ramane un exces.

 

Daca privim comparativ cele doua economii, Romania si Polonia in aceasta perioada, observam ca Romania ar putea ajunge la circa 5 miliarde de euro/an investitii straine, peste anul 2013 cu 2,7 miliarde euro, dar sub excesul din anii 2007-2008. Asadar, orice comparatie cu maximul de atunci este nerelevanta, o asteptare rezonabila sub forma de interval fiind ca Romania sa reajunga la 4-6 miliarde euro/an investitii straine.

Pol_vs_Ro_BCR3Concluzia deriva din cel putin doua perspective:

– in 2013 Romania a avut un flux de investitii straine de 2% din PIB, respectiv 2% x PIB de 140 miliarde euro, urcand astfel la 2,7 miliarde. Prin comparatie, Polonia a avut 3,3% x PIB-ul sau. Daca tara noastra ar reajunge la acest 3,3% x PIB, volumul ar putea deveni circa 4,6 miliarde/an, Investitii Straine Directe.

– graficul alaturat sugereaza ca Romania, de la un stoc al investitiilor straine directe de circa 3.000 EUR/locuitor in 2013, ar putea ajunge la 4.000 EUR/locuitor in 2017, pastrand o panta de acumulare ceva mai redusa fata de cea a Poloniei. Implicit, ar insemna aproape 20 miliarde de euro ISD cumulate in urmatorii 4 ani, din nou ajungand la un flux mediu anual de 5 miliarde euro/an.

Reajungerea la acest nivel nu este una automata, ci mai degraba indicativa, fiind necesar un context intern si regional care sa sustina un astfel de flux de investitii in Romania.

 

  • Romania s-a bazat in revenirea sa economica pe exporturi, acestea fiind rezultatul investitiilor straine anterioare

In anul 2012, 70,3% din exporturi si 62,6% din importuri au fost generate de companii create prin investitii straine directe („brown-field” sau „green-field”). Balanta in sectorul comertului este negativa, cu importuri mai mari decat exporturile, deficit -2,5 miliarde euro, in timp ce in sectorul manufacturier, Romania incepe sa aiba un surplus relativ bun, de +3,9 miliarde euro in 2012.

Romania si-a consolidat calitatea exporturilor – Dacia, iar de curand Ford fiind cateva dintre exemple – in schimb ritmul de crestere (+10% in anii recenti) este preconizat a se diminua la +5-7%/an, insuficient pentru a recupera decalajul fata de Polonia.

 

  • Salariul brut in Romania 2013 este cel din Polonia, anul 2000

Salariile au ramas cu un decalaj de circa 13 ani, din motive de rigiditate a pietei muncii si de productivitate mai scazuta in Romania. 500 EUR/luna salariu brut in Romania acum, este nivelul mediu al remuneratiei salariatului polonez din anii 2000.

In perioada de criza, economia poloneza a permis cresterea salariilor reale cu +7% – cumulat 2009 pana in 2013 – in timp ce in Romania ele au scazut cu -2,7% cumulat. Ne referim aici la salariul mediu real, incluzand sectorul public si cel privat.

Romania ar trebui sa se pozitioneze ca avand forta de munca de calitate, nu doar forta de munca mai ieftina la nivel european. Calitatea fortei de munca ar putea creste odata cu extindere proiectelor de R&D si a industriilor de inalta tehnologie. Investim doar 0,5% din PIB in Cercetare-Dezvoltare, cumuland investitia publica si cea privata, in timp ce Polonia investeste 0,9%. Obiectivul tarii noastre este de a ajunge la 2% din PIB in 2020.

Ocuparea fortei de munca in agricultura: coborand dinspre 45%, ponderea populatiei ocupate in agricultura in Romania a ajuns la aproximativ 30%, procent la care Polonia se situa in 2000 – 2001  (rezulta 12 ani decalaj la acest criteriu).

 

  • Pol_vs_Ro_BCR4Productivitatea muncii in Romania fata de media europeana: 45%. Suntem 12 ani in urma Poloniei

Am urcat de la o productivitate de 22% fata de media europeana la inceputul anilor 2000, la o productivitate de 45% – nivel la care Polonia se situa acum 12 sau 13 ani. Intre timp, economia poloneza are o productivitate a muncii de circa 60% fata de media europeana.

 

 

  • Politica monetara, perceptia pietelor financiare

Pol_vs_Ro_BCR5

 

Ambele Banci Centrale au adus inflatia la un nivel foarte scazut. Pentru gestionarea asteptarilor si impactarea economiei, Banca Centrala a Poloniei a preferat in general o volatilitate pe cursul de schimb EUR/PLN, in timp ce ratele de dobanda din economie au evoluat intr-un interval mai restrans. In schimb, BNR a preferat sa controleze cursul de schimb si a lasat oscilatii mai mari ale dobanzilor.

 

In 2014, statul roman se imprumuta in moneda locala precum cel polonez in 2012. Titlurile de stat in lei au acum un randament de 3% la 1 an, si cu 5-6% la 10 ani, asa cum in 2012 se observa un interval de 4-5% in cazul titlurilor poloneze, in zloti.

 

 

  • Pol_vs_Ro_BCR6In Romania, ponderea creditelor catre firme si populatie in total PIB s-a reasezat, dupa criza, la nivelul Poloniei anului 2006

Daca am considera anul 2008 drept un oarecare exces in creditarea economiei romanesti, fapt dovedit ulterior prin ponderea creditelor neperformante, devine relevant sa vedem cat reprezinta acum ponderea creditelor non-guvernamentale, asadar populatie si firme, fata de PIB: Romania este la aproximativ 35%, nivel la care Polonia era in anul 2006. Intre timp, economia poloneza a ajuns la peste 50% din PIB credite non-guvernamentale.

Daca economia romaneasca ar fi replicat o structura precum cea poloneza, volumul creditului neguvernamental nu ar fi fost doar 50 miliarde EUR (soldul pe intregul sistem), ci peste 70 miliarde de euro, respectiv acel 50% x PIB-ul Romaniei de circa 140 miliarde euro.

 

  • Gradul de intermediere financiara – depozitele populatiei, credite catre firme, credite catre populatie – indica un decalaj mediu de 7 ani, mergand pana la 9 ani in unele cazuri

Comportamentul de economisire sub forma de depozite este echivalent in Romania cu ceea ce se intampla in Polonia in 2004:

Pol_vs_Rom_BCR7depozitul mediu per capita este de aproximativ 1.300 EUR, in volum total ne referim la 30 miliarde euro in depozite ale populatiei, raportat la aproape 20 milioane de locuitori. Acest nivel este similar cu cel al polonezilor acum 9 ani.

romanii au acumulat in timp, in depozite 2,8 – pana la de 3 ori venitul lor brut lunar. Cu alte cuvinte, „stocul de depozite” reprezinta aproape 3 salarii brute lunare (calcul orientativ 1300 EUR = 2,9 x 450 EUR). Acest comportament se observa in cazul polonezilor in 2004, intre timp acestia ajungand la un depozit mediu de 4 salarii lunare

creditarea firmelor in Romania a fost mai mare (relativ la PIB-ul tarii) fata de Polonia, inclusiv acum stocul de credite mentinandu-se mai ridicat: anul 2008 a prins Romania cu un volum de credite catre companii de circa 16-17% din PIB, procent similar cu cel de acum, comparativ cu Polonia care a ramas in general la un maxim 15% din PIB.

Asadar, explicatia pentru dificultatea reluarii creditarii nu ar trebuie cautata in vreun decalaj fata de „economii-reper” pentru noi, ci in gasirea unui volum suficient de afaceri viabile, eficiente si care sa suporte o datorie de tip credit bancar dimensionata realist.

– in schimb, la capitolul credit/capita pentru populatie, Romania ramane cu un decalaj de 7 ani. Creditul catre populatie este circa 1.000 EUR/capita in cazul tarii noastre (20 miliarde euro fata de 19-20 milioane de locuitori, desi creditul mediu acordat unei persoane este evident mai mare), acest nivel fiind in Polonia in 2006 – intre timp a ajuns la peste 3.000 EUR credit populatie, raportat la numarul de locuitori.

 

Raportul de analiza al Erste Group concluzioneaza: Pentru majoritatea indicatorilor din raport, Romania afiseaza o diferenta de la 6 pana la 12-13 ani in convergenta fata de Polonia. Este rezultatul apetitului diferit fata de reforme: in ciuda modelului oferit de Polonia, Romania a preferat o alta abordare, mai conservatoare.

Ca perspectiva, exista o latura pozitiva si una negativa: vestea buna este ca, daca s-ar mentine ipoteza convergentei, economia noastra ar putea avea o traiectorie similara cu cea a Poloniei ultimilor ani, din punctul de vedere al indicatorilor macro si financiari. Aspectul negativ este ca daca s-ar intarzia procesul, oportunitatile de recuperare a decalajului se ingusteaza din ce in ce mai mult.

 

Puteti descarca varianta integrala a raportului aici

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.