Raport World Economic Forum: Competitivitatea in tarile dezvoltate, emergente si de frontiera. Top 10 cele mai competitive tari si pe ce loc este Romania

10 octombrie 2014 01:40

WEF_GlobalCompetitivenessReport_copertaForumul Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) a lansat „Raportul asupra competitivitatii globale” 2014-2015. Daca in cazul statelor dezvoltate nu sunt schimbari spectaculoase, in cazul pietelor emergente sau de frontiera se remarca modificari substantiale: unele au urcat in clasament, precum Romania, altele au regresat.

 

Accesati aici varianta integrala a raportului

 

 

Raportul WEF este lansat in contextul in care tarile par sa fi iesit din cea mai grea criza economica din ultimii 80 de ani: scad ratele dobanzilor la datoriile publice, iar sistemele bancare par mai robuste, desi inca nu s-au finalizat toate reformele financiare, iar accesul la credite este inca greoi.

WEF si-a fondat analiza pe 12 piloni: Institutiile; Infrastructura; Mediul macroeconomic; Invatamantul primar si sanatatea; Invatamantul superior si cursuri de formare; Eficienta pietei bunurilor; Eficienta pietei muncii; Dezvoltarea pietei financiare; Disponibilitatea tehnologiei; Dimensiunea pietei; Sofisticarea afacerilor; Inovatia. Avand in vedere aceasta multitudine de factori, documentul detaliaza punctele forte si pe cele slabe ale unui numar de 144 de tari.

De asemenea, WEF utilizeaza ca instrument de masura indicele global al competitivitatii – Global Competitiveness Index (GCI), lansat in 2005, si care este un instrument de masurare micro si macroeconomica.

Per ansamblu, raportul pentru acest an arata perspective de crestere mai bune in tarile avansate, fata de anii precedenti, chiar daca foarte inegal distribuite. In ceea ce priveste Europa, tabloul este destul de amestecat, cu state care inregistreaza cresteri economice semnificative, in timp ce altele continua sa aiba economii slabite de o cerere interna redusa si prelungita, de somaj ridicat si de fragmentare financiara.

Raportul subliniaza ca, intr-o mare masura, imbunatatirea perspectivei economice globale este rezultatul unor politici monetare indraznete aplicate de catre Rezerva Federala si bancile centrale ale unor tari, precum Marea Britanie si Japonia, care au injectat sume de bani substantiale in economie.

Expertii WEF avertizeaza, insa, ca o normalizare a politicilor monetare cu inasprirea conditiilor financiare, atat in economiile avansate si, mai ales, in cele emergente, ar pune in pericol prognoza pozitiva, in special daca productivitatea nu reuseste sa creasca si nici investitiile.

Una dintre „mostenirile” crizei economice este accelerarea inegalitatii veniturilor in multe tari, ceea ce poate cauza tensiuni sociale si economice importante, daca nu sunt abordate in mod corespunzator, influentand riscuri majore pentru economia globala.

Asigurarea unei cresteri sustinute, pe termen lung, nu se poate realiza prin politici monetare, ci prin cresterea nivelului de productivitate a economiilor, se subliniaza in raport. Pentru a obtine o productivitate ridicata sunt necesare angajamente solide in reforme structurale si cresterea investitiilor pentru imbunatatirea productivitatii.

Raportul nu ofera surprize in privinta pietelor dezvoltate – clasamentul general al celor mai multe tari fiind unul destul de stabil, fata de anul anterior – dar arata cateva schimbari interesante in cazul pietelor emergente si de frontiera. Unele au facut salturi mari in clasament, asemenea Romaniei, in timp ce altele au regresat.

 

Topul WEF al celor mai competitive 10 tari

Top10competitivitate

 

 

ELVETIA isi mentine prima pozitia in top, de sase ani, si se remarca inaintea altor state cu institutiile sale academice de elita, cheltuieli ridicate pentru cercetare si dezvoltare (Research&Development – R&D) si o cooperare puternica intre mediul academic si cel de afaceri. O amenintare potentiala pentru avantajul competitiv al Elvetiei ar putea consta in dificultatile tot mai mari cu care se confrunta intreprinderile si institutiile de cercetare in gasirea de talente pentru a isi mentine capacitatea remarcabila, de pana acum, de a inova.

SINGAPORE ocupa locul al doilea in clasament, pentru al patrulea an consecutiv, reusind o performanta remarcabila si stabila in toate dimensiunile inidcelui GCI. Singapore se afla in top la pilonul privind eficienta pietei de bunuri si se afla pe locul doi la eficienta pietei muncii si la dezvoltarea pietei financiare. Singapore isi adjudeca si locul doi la pilonul infrastructura cu sosele excelente, porturi si facilitati de transport. In 2013, tara a avut un surplus bugetar de 6,9% din PIB.

SUA isi mentin, pentru al doilea an, locul 3, ca urmare a imbunatatirii mai multor arii economice, inclusiv cadrul institutional. Tara se poate baza pe mai multe caracteristici structurale ce fac ca economia sa fie extrem de productiva. Companiile americane au un grad ridicat de sofisticare si sunt inovative, fiind sprijinite de un sistem universitar excelent si de o colaborare foarte buna cu mediul de business si sectorul R&D.

US_Competitiveness

 

Combinat cu pietele de munca flexibile si de oportunitatile pe care le ofera marimea absoluta, in lume, a pietei sale interne, de departe aceste calitati fac SUA extrem de competitive. Pe de alta parte, comunitatea de business continua sa critice politicul, in special pentru  risipirea resurselor. Zona macroeconomica ramane cea mai slaba a tarii, cu toate ca deficitul fiscal continua sa se ingusteze, iar datoria publica este putin mai jos, pentru prima data de la inceputul crizei.

FINLANDA arate o performanta puternica la toti pilonii analizei WEF, in ciuda caderii sale cu o treapta, pe locul 4. Declinul se explica, in mare, printr-o deteriorare a conditiilor macroeconomice, ceea ce a si dus la retrogradarea tarii de catre agentiile de rating. Finlanda sufera de pe urma unui deficit si datorii publice mari, dar controlabile. In general, se remarca transparenta ridicata a institutiilor publice si infrastructura la standarde ridicate. Piata produselor este eficienta, dezvoltarea financiara este foarte ridicata si sunt folosite eficient talentele, in ciuda unei piete a muncii usor rigide, mai ales in privinta salariului. Finlanda se mai poate lauda cu un nivel ridicat al investitiilor publice si private in sectorul R&D.

GERMANIA a cazut o treapta, pe locul 5, pe fondul ingrijorarilor privind institutiile si infrastructura. Dar acestea contrabalanseaza cu imbunatatirea macroeconomica si dezvoltarea financiara. Germania a trecut cu bine de criza, datorita unei puternice competitivitati, ce include un mediu de business sofisticat si un ecosistem inovativ. Economia tarii ar fi putut fi insa si mai competitiva, daca piata muncii ar fi fost mai eficienta. Decizii recente ale executivului german, precum introducerea slariului minim, ar putea schimba trendul pozitiv in privinta imbunatatirii pietei muncii. Pe de alta parte, continuarea eforturilor de consolidare fiscala constituie cheia pentru reducerea datoriilor publice ridicate.

JAPONIA a urcat trei pozitii, pana pe locul 6, fiind tara cu cele mai mari imbunatatiri din intregul clasament WEF. Aceasta continua sa isi mentina avantajul competitiv major in afaceri sofisticate si in inovatie. Cheltuielile mari in sectorul R&D, numarul mare de talente, institutele de cercetare de mare clasa in lume si capacitatea mare de a inova sunt printre punctele forte ale tarii Soarelui- Rasare. Japonia se afla pe locul doi in lume la numarul de patente pe cap de locuitor. In plus, companiile produc cea mai mare valoare adaugata la bunuri si servicii.

Competitivitatea tarii continua, insa, sa fie trasa in jos de provocarile macroeconomice. In ultimii cinci ani, deficitul bugetar s-a situat la aproximativ 10% din PIB, una dintre cele mai mari rate din lume, in timp ce datoria publica reprezinta mai mult de 240% din PIB. Partea buna este ca lupta guvernului cu deflatia da roade: in 2013 preturile au inregistrat o crestere, pentru prima data in ultimii cinci ani, de 0,4%.

HONG KONG SAR a intrat in topul WEF in 2012, iar acum se afla pe locul 7. Sta foarte bine la capitolul infrastructura si toate tipurile de mijloace de transport. Economia continua sa domine pilonul privind dezvoltarea financiara, detinand cel mai ridicat nivel de eficienta, incredere si stabilitate a sistemului. Dinamismul si eficienta pietei de bunuri si a pietei muncii contribuie la pozitia generala excelenta. In construirea unei economii bazata pe inovare, Hong Kong poate miza pe gradul sau ridicat de pregatire tehnologica.

OLANDA se mentine, in acest an, pe locul 8. Tara are puncte importante de competitivitate ce ii permit economiei sa ramane la un nivel ridicat de productivitate. Un excelent sistem educational si de training, combinat cu o puternica „adoptie” a tehnologiei, inclusiv ICT (Information and Communication Technology), si o capacitate de inovatie excelenta, au ca rezultat business-uri sofisticate, ce reusesc sa concureze cu afaceri mari, la nivel international. Eficienta institutiilor, infrastructura excelenta, o competitivitate ridicata si o piata deschisa a produselor completeaza punctele forte ale tarii. Una dintre slabiciunile Olandei o reprezinta piata muncii, destul de rigida, mai ales in ceea ce priveste practicile de angajare/demitere si determinare a salariului, factori problematici pentru afacerile de aici. O alta slabiciune este sistemul financiar, adica accesul la credite inca dificil.

MAREA BRITANIE a urcat un punct, pe locul 9, imbunatatindu-si performantele, prin niveluri mai scazute de deficit fiscal si datorie publica. Avand conditii macroeconomice mai favorabile, Marea Britanie continua sa beneficieze de o piata a muncii eficienta si de un nivel ridicat al dezvoltarii financiare, in ciuda dificultatilor recente, in parte din cauza sistemului bancar – accesarea creditelor ramane cea mai mare problema pentru mediul de afaceri de aici.

Tara beneficiaza de o competitivitate ridicata si de o piata mare, ceea ce permite dezvoltarea de afaceri sofisticate  si inovative. Pentru a continua sa se imbunatateasca macroeconomic, Marea Britanie trebuie, insa, sa caute mijloace pentru sporirea eficientei sistemului educational, mai ales in zonele matematicii si stiintelor, ceea ce va fi crucial pentru promovarea inovatiei, potrivit raportului WEF.

SUEDIA, cu toate ca intruneste profilul de competitivitate in toate ariile, a cazut patru pozitii, in acest an, pe locul 10. Tara se remarca cu institutii puternice, transparente si eficiente, o infrastructura excelenta si conditii macroeconomice sanatoase, care includ niveluri scazute ale deficitului fiscal si datoriei publice, fapt ce i-a permis sa isi mentina ratingul triplu A, pe timpul crizei.

Important este ca Suedia a reusit sa creeze mediul propice pentru inovatie si sa aiba scoruri mari in multe dintre dimensiunile esentiale pentru crearea unei societati bazata pe cunoastere. Sistemul educational si de training suedez se afla la cel mai inalt nivel si pare ca livreaza setul propice de abilitati necesare unei economii bazata pe inovatie. In termeni de capacitate de inovare, companiile suedeze sunt printre cele mai performante. Totusi, pe mai departe, Suedia ar trebui sa reglementeze piata muncii si sa evite eventualele perturbari ce s-ar putea crea data fiind rata de impozitare ridicata. Acesti doi factori sunt cei mai problematici pentru business-urile de aici.

 

O Europa divizata in privinta competitivitatii

Asadar, sase tari europene sunt calificate printre cele mai competitive zece economii ale lumii, in timp ce multe tari, precum Portugalia, Italia, Bulgaria, Romania sau Grecia, au un scor relativ scazut al competitivitatii. Portugalia se afla pe pozitia 36, Italia, pe 49, Bulgaria, pe 54, Romania, pe 59, iar Grecia, pe locul 81. Aceasta arata o Europa divizata intre competitivitatea ridicata din Nord si cea scazuta din Sud si Centru.

O nuantare mai adanca a rezultatelor analizei indica si o divizare a tarilor dezvoltate, intre acele economii care au implementat reformele necesare pentru cresterea competitivitatii, precum Grecia si Portugalia (Portugalia a urcat 12 pozitii pana pe locul 36) si care si-au imbunatatit scorul la toti cei 12 piloni ai analizei, si alte economii, precum Franta si Italia, care nu au inregistrat progrese.

Cat priveste tarile din estul Europei, ESTONIA ramane cea mai performanta din regiune, fiind pe locul 29. Tara si-a sporit competitivitatea cu institutii publice transparente si eficiente, un mediu macroeconomic solid, nivel ridicat al educatiei si training-ului. De asemenea, piata muncii este mult mai eficienta decat a altor state din regiune. Estonia trebuie, insa, sa se intareasca la capitolele inovatie si afaceri sofisticate pentru a se asigura ca produsele si procesele inovative cresc productivitatea tarii.

ROMANIA, ca piata europeana de frontiera, a urcat pe pozitia 59, de pe 76, asadar un progres de 17 locuri. Tara a inregistrat „progrese pe mai multe fronturi si nu este o mare surpriza pentru noi sa vedem ca tara a evoluat din punctul de vedere al competitivitatii globale”, comenteaza Dr. Mark Mobius, manager de fond pentru pietele emergente al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea. Romania a rezistat crizei datoriilor suverane care a lovit Zona Euro si recentelor tensiuni dintre Ucraina, Rusia si Occident si a obtinut, in primul trimestru din 2014, o crestere a PIB de 3,8%, devenind una dintre economiile cu cele mai mari cresteri din UE, argumenteaza Mobius. Si aceasta, chiar daca cifrele de crestere din al doilea trimestru din 2014 au fost usor mai scazute, de 1,4%. Cererea interna a sustinut acest puseu de crestere, iar o majorare a salariului minim in luna ianuarie a jucat un rol in stimularea consumului.

„Romania a facut pasi mari inainte, dar credem ca inca mai are mult pana sa devina chiar mai competitiva la nivel global. Oamenii nu au cheltuit efectiv, asa incat credem ca cererea interna ar putea reprezenta urmatorul motor de crestere al Romaniei, pe langa cresterea productiei industriale si a exporturilor”, precizeaza Dr. Mark Mobius.

Concluziile raportului WEF arata ca, deocamdata, ritmul de crestere a competitivitatii este extrem de inegal. Este o urgenta, in opinia expertilor WEF, angajamente si o mai mare determinare din partea tuturor stakeholder-ilor pentru intarirea colaborarii public-privat.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.