Proiect: Sectorul energetic are nevoie de investiţii de 100 mld. euro până în 2035

8 decembrie 2014 11:11

Obiectivele noii strategii energetice, document elaborat de Departamentul pentru Energie, sunt securitatea alimentării cu energie, menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035, potrivit Mediafax.

rp_energie-electrica-bec-publimedia-shutterstock-300x2251.jpg„Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro”, se arată în proiectul de strategie energetică pus în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.

Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.

În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

„Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă”, se spune în proiect.

Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.

„Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România”, potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante. Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.

„Se pune problema necesităţii implementării unor mecanisme suport care să faciliteze realizarea investiţiilor mari de infrastructură energetică, bazate pe principiile pieţei libere de energie şi cu respectarea reglementărilor europene privind transparenţa, competiţia şi ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizată atât prin mecanisme fiscale, cât şi cu ajutorul unor instrumente comerciale care să permită, în principal, predictibilitatea recuperării investiţiei pentru investitorii în capacităţi de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon”, potrivit documentului citat.

Totodată, până în 2020 ar urma să fie reabilitate şi modernizate hidrocentrale de 2.400 MW, aproape jumătate din capacitatea totală a companiei de stat Hidroelectrica. Alte planuri de dezvoltare a capacitaţilor hidroelectrice până în anul 2025 includ construcţia hidrocentralei 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, şi construcţia a patru grupuri cu o putere instalată totală de 32,9 MW la vărsarea Oltului în Dunăre.

La fel ca precedentele proiecte de strategie, noul document menţionează că printre obiectivele de investiţii „considerate necesare sau strategice” se numără dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe cărbune.

Proiectul precizează că necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de aproximativ 200 tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele interne sunt insuficiente, fiind luată în calacul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern.

Alte proiecte sunt dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi facilitarea exportului/ importului de electricitate, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră şi mărirea capacităţii de extracţie a depozitelor de înmagazinare, dar şi investiţiile în vederea conformării la cerinţele de mediu ale UE.

Proiectul de strategie menţionează că principalele bariere care au descurajat investitorii includ, printre altele, instabilitatea cadrului de reglementare în sectorul energetic şi în sistemul fiscal, taxa pe construcţii speciale, introdusă de Guvern în acest an, lipsa politicilor publice şi nerespectarea celor existente, inclusiv în privinţa „numeroaselor” amânări ale noilor investiţii.

„Impactul negativ al acestora se reflectă prin reducerea gradului de încredere în stabilitatea şi predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investiţiilor, creşterea aşteptărilor de remunerare sau reprezentări şi garanţii suplimentare solicitate de investitori ca răspuns la riscul suplimentar asumat de aceştia, cu efecte directe şi asupra economiei şi mediului de afaceri din România”, se mai spune în document.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.