MACROECONOMIE, Politica cu impact economic, Politica Sociala & Legislatia Muncii & Migratie, ISD - FDI & Investitii & Parcuri Industriale

Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație la 10 ani

Autor:Marin Pana– Cursdeguvernare.ro

Diferenţele de dezvoltare între regiunile României s-au accentuat de la data aderării la UE, cu şase dintre cele opt diviziuni ale ţării de nivel 2 conform uzanţelor europene în pierdere relativă faţă de media naţională, una cvasistabilă şi zona Capitalei cu cea mai mare creştere a PIB/locuitor, potrivit datelor publicate atât de Comisia Naţională de Straegie şi Prognoză cât şi celor oferite de Eurostat.

Oarecum surprinzător din perspectiva percepţiei publice, regiunea Centru ( care include judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna) a înregistrat cea mai mare scădere (peste nouă puncte procentuale) în raport cu media naţională şi este singura care a trecut de deasupra ei sub pragul de 100%.

Deşi pierderile în puncte procentuale au fost net diferite, regiunile Vest şi Nord-Est au pierdut pe parcursul a zece ani în termeni procentuali cam 7% din valoarea de referinţă din 2007.

Ele au evoluat de fapt sincron, deşi pe paliere net diferite, situate la captele spectrului de dezvoltare al provinciei.

Cifrele s-au deteriorat ceva mai puţin pentru pentru regiunile de Nord-Vest ( de la 93,2% la 88,3% din media pe ţară), Sud-Vest Oltenia (de la 80,2% la 76,4% din media pe ţară) şi Sud Muntenia (de la 81,6% la 79,7% din media pe ţară), pe o dispunere care nu a dat modificări în clasamentul regional al PIB/locuitor dar a „rarefiat” valorile faţă de Capitală.

Ce spun datele Eurostat

Această evoluţie centrifugă este confirmată de datele publicate de Eurostat ( PIB-ul se recalculează succesiv şi rămâne definitiv la doi ani după realizarea lui ) pentru perioada 2006 – 2016. Pentru relevanţa procesului de convergenţă în adâncimea teritoriului naţional am ales prezentarea valorilor regionale raportate la media europeană în condiţii de preţuri comparabile (PPS).

(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european”)

Doar cele două regiuni reliefate şi de datele CNSP au performat faţă de avansul mediu la nivel naţional, din nou Sud-Estul, cu un modic +54% faţă de nivelul general de +51% şi Bucureşti-Ilfov, care a crescut cu 66% şi a ajuns la un impresionant 139% faţă de media UE. Adică foarte mult în afara valorilor de 36% – 60% consemnate în restul ţării.

Eurostat, Regional Yearbook 2009, chapter 4, date definitive privind PIB/locuitor calculate pe regiuni de dezvoltare NUTS2, publicate la 17 august 2018 şi date definitive privind PIB/locuitor pe statele membre, 1 iunie 2018

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.