EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, PIETE FINANCIARE, Politica cu impact economic, EUROPA, Buget & Finantare Deficit, Politica Monetara & Inflatia, Balanta de Plati & Politica Valutara

Mugur Isărescu: În Zona Euro nu este loc pentru economiile cu probleme de competitivitate și piețe rigide

Autor: Adrian N Ionescu – Cursdeguvernare.ro

Problema României nu este dacă va adopta moneda unică europeană, ci când va putea s-o facă fără riscul unor dezechilibre periculoase, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care nu scapă nici o ocazie pentru a sesiza carențele care mențin încă pericolele.

Zona monedei unice nu este un loc pentru economiile cu probleme de competitivitate sau cu piețe rigide, deci reformele structurale constituie o condiție prealabilă pentru succes”, a declarat Mugur Isărescu, joi, cu ocazia reuniunii Good Governance Summit de la Bucureşti.

Beneficiile adoptării euro nu sunt necondiţionate şi de aceea este important:

  • să se asigure o îndeplinire pe baze sustenabile a criteriilor de convergenţă nominală stabilite de Tratatul de la Maastricht,
  • să se atingă un anumit grad de convergență în termeni de PIB / capita, înainte de trecerea la euro
  • să existe instrumente instituționale care să poată prelua de la politicile monetare sarcina eventualelor corecții în cazul în care acestea sunt necesare – potrivit guvernatorului BNR.

Pentru asigurarea convergenţei reale, accentul principal ar trebui să se pună atât pe reducerea discrepanțelor dintre regiunile de dezvoltare ale României, cât și pe recuperarea decalajului României față de media europeană în privinţa PIB / capita, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu.

Discrepanțele regionale

„Atât Comisia Europeană, cât şi FMI indică infrastructura slabă ca obstacol major în faţa creşterii economice. Carenţele infrastructurii care leagă între ele provinciile istorice duc la concentrarea investiţiilor la granița de vest și accentuează decalajele de dezvoltare”, amintește guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, o evaluare recentă a FMI a arătat că creșterea anuală a potențialului PIB ar fi de 4,5% „cu condiția maximizării în mod adecvat a fondurilor europene”.

Tocmai în sectorul infrastructurii mari, însă, România „nu prea are investiții publice”, cu toate că „utilizarea fondurilor UE este asociată cu o investiție publică mai eficientă”.

Decalajele europene

În ciuda progreselor din ultimii 10 ani, România înregistrează cel mai mare decalaj al indicatorului PIB/ capita față de media europeană dintre țările central și est europene din afara Zonei Euro. Excepția Bulgaria nu este consolatoare.

 

Mai important, decalajul este mare și față de valorile înregistrate de țările care au aderat, în anul anterior aderării. Care țări, ulterior, nu au fost scutite de probleme

De asemeni un obiectiv strategic este reducerea semnificativă a discrepanţelor acestui indicator între regiunile de dezvoltare din România.

Totdată, România înregistrează cea mai mare discrepanţă din UE privind distribuţia regională a veniturilor.

Regiunile României se numără printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, într-o diagramă a distribuției veniturilor. în termeni de PIB / capita, după standardele puterii de cumpărare (PPS).

Convergența nominală nu este infailibilă

Altfel, România îndeplineşte criteriile nominale, dar asigurarea sustenabilităţii acestei reuşite nu este fără lacune, mai ales în privinţa păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3%.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.