EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, Politica cu impact economic, INTERNATIONAL

Corupția națională generează lipsă de onestitate individuală. Un guvern ce ascunde secrete influențează comportamentul moral al cetățenilor săi

Un măr putred strică o grămadă de mere bune, așa spune proverbul. Dar dacă toată grămada de mere este ea însuși putredă?

O serie de studii au arătat că observarea unui comportament neetic la un seamăn crește lipsa de moralitate a oamenilor, conform the Scientific American. Ceea ce este mult mai greu de investigat este cum funcționează acest tip de influență la nivel societal. Dar este fix ceea ce economiștii comportamentali Simon Gächter de la Universitatea din Nottingham din Anglia și Jonathan Schulz de la Universitatea Yale au hotărât să facă într-un studiu publicat în martie 2016 în revista Nature. Constatările lor sugerează că fenomenul corupției nu numai că afectează prosperitatea unei națiuni, ci și modelează comportamentul moral al cetățenilor săi. Rezultatele au implicații pentru intervențiile care vizează combaterea corupției.

Cercetătorii au elaborat o măsurare a corupției prin combinarea a trei metrice utilizate pe scară largă care captează nivelurile de fraudă politică, evaziune fiscală și corupție într-o anumită țară.

„Am vrut să obținem un indice foarte larg, incluzând multe aspecte diferite ale încălcării regulilor”, spune Schulz. Ei au efectuat apoi un experiment care a implicat 2568 de participanți din 23 de națiuni. Participanților li s-a cerut să dea cu zarul de două ori și să raporteze numai rezultatul primei aruncări. Ei au primit o sumă de bani proporțională cu numărul raportat, dar nu au obținut nimic pentru obținerea zarului de șase. Nimeni altcineva nu a văzut zarul, astfel încât participanții au fost liberi să mintă asupra rezultatului.

În cazul în care toți erau complet cinstiți cu privire la zarurile lor, pretenția medie ar fi de 2,5, în timp ce în cazul în care toată lumea ar fi maxim necinstită, toate pretențiile ar fi de 5. Participanții din țări cu o prevalență ridicată a încălcărilor regulilor (PRV) – inclusiv Georgia, Tanzania, Guatemala și Kenya – au avut tendința de a pretinde mai mult decât cei din țările cu un nivel scăzut de PRV – cum ar fi Austria, Marea Britanie, Olanda, Suedia și Germania – și pretențiile medii au fost corelate cu valorile PRV. Cu alte cuvinte, cu cât țara a fost mai coruptă, cu atât mai mult cetățenii lor au umflat numărul pe care l-au raportat. Aceste valori au fost calculate utilizând datele din 2003, iar experimentele au fost efectuate între 2011 și 2014, folosind participanții a căror vârstă medie era de 21 de ani – prea tineri pentru a influența personal evaluările PRV, dar suficient de maturi încât să fi fost influențați de normele sociale, considerând că nivelul de corupție națională a influențat onestitatea participanților, și nu invers.

Acești cercetători corelează un simplu test de înșelăciune la comportamentele din lumea reală”, spune teoreticianul comportamental Amos Schurr de la Universitatea Ben-Gurion din Negev în Israel, care nu a fost implicat în studiu. „Aceasta corelație nu a mai fost făcută până acum.”

În mod încurajator, cercetătorii au descoperit că există o limită pentru lipsa de moralitate a oamenilor, chiar dacă provin din țări profund corupte. Revendicările s-au grupat în jurul numărului așteptat matematic dacă, în loc de a fi mincinoși, oamenii au amestecat faptele pentru a raporta cea mai mare aruncare în locul primei aruncări. „Peste tot in lume oamenii sunt destul de cinstiți”, spune Schulz. Aceștia tind să acționeze în conformitate cu „o lipsă de onestitate justificată”, dar valoarea de referință a ceea ce este justificat pare să difere ușor în funcție de nivelul de corupție din patrie.

Teoria economică clasică presupune că oamenii acționează pentru a-și maximiza câștigurile, însă constatarea că aceștia nu mint cu nonșalanță, de prima data, se potrivește cu teorii care sugerează că indivizii au un stimulent psihologic să se considere cinstiți. „Aveți forțe concurente: stimulente financiare și stimulente psihologice pentru a păstra o sinceritate de sine, care se echilibrează”, explică Schulz. „Este mai ușor să păstrezi o imagine bună în timp ce ești mai corupt dacă vezi multă corupție în jurul tău.”

Constatările implică faptul că țările puternic corupte pot fi greu de schimbat deoarece cetățenii lor au fost formați de norme care permit lipsa de moralitate. Cu toate acestea, există și o implicație practică pozitivă.

Mai degrabă decât combaterea corupției prin targetarea instituțiilor, ar fi mai bine să ne îndreptăm atenția asupra tinerilor. „Schimbarea instituțiilor formale va fi dificilă, dar instituțiile se bazează pe oameni”, spune Schulz. „Va dura mult timp, dar cred că este o cale care merită.”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.