MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, Politica cu impact economic, Buget & Finantare Deficit, Politica Monetara & Inflatia, Banci & BNR

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Autor: Razvan Diaconu – Cursdeguvernare.ro

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1 puncte procentuale, potrivit studiului de impact prezentat vineri, liderilor coaliției de guvernare, de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

Studiul de impact relevă alte multe alte efecte negative, care impun modificarea ordonanței și dintre care, potrivit informațiilor disponibile, se remarcă:

  • scumpirea costului de finanțare a statului,
  • creșterea presiunilor de depreciere a leului,
  • scăderea volumului de creditare a populației și a companiilor,
  • scăderea performanțelor bursiere.

Studiul ia în calcul patru scenarii de răspuns ale economiei la constrângerile impuse de OUG 114 / 2018, iar cele mai probabile efecte potrivit scenariului de bază, în cazul unei taxe de 1,2% pe activele finnciare totale ale băncilor sunt:

  • pierderi de 1,2 miliarde de lei ale sistemului bancar în anii 2019 și 2020;
  • scăderea indicatorul de solvabilitate al băncilor cu aproximativ 2 puncte procentuale (pp), în 2019 până la 17,9%, și cu 1,2 pp în 2020, până la 16,7%;
  • deficit de capital pentru 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică în 2019 și pentru 14 bănci în 2020, dintre care 4 sistemice;
  • majorările de capital necesare băncilor cu deficit la acest capitol s-ar ridica la 600 de milioane de lei în 2019 și la 1.600 miliane de lei în 2020;
  • scăderea volumului din 2019 cu 6 miliarde lei (din care 3,3 – credite acordate sectorului real) și cu 10,9 miliarde de lei în 2020 (5,9 mld. lei pentru sectorul real)
  • reducerea creșterii economice cu 0,64 pp în 2019 și cu 1,07 pp în 2020.

Efectele „taxei pe lăcomiei” – în 4 scenarii

Studiul de impact al BNR ia în calcul diferite proporții al activelor pentru baza de taxare și diferite tipuri ale acestora. Dintre celelalte detalii se remarcă:

Scenariul 1: taxarea activelor totale

  • pierderi 2 miliarde lei; 29 din 35 de institutii de credit au rezultat negativ;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate ale băncilor înregistrate în Români (fără sucursalele străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018), până la 17,9% la finele anului 2019 și până la 16,7% în decembrie 2020.
  • majorări de capital necesare la 14 institutii de credit (dintre care 4 instituții de importanță sistemică) pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020;
  • băncile fără capacitatea financiară de majorare a capitalului vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea ratei de adecvare a capitalului;
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 1,1 pp în 2020.

Scenariul 2: taxarea a doar 75% a activelor financiare ale băncilor controlate de instituții de credit străine

  • pierderile scad până la 76 milioane de lei;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate până la 18,3% la finele anului 2019, respectiv până la 17,3% în decembrie 2020;
  • majorări de capital necesare la 10 institutii de credit (dintre care 2 instituții de importanță sistemică) de 440 milioane de lei în anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei în anul 2020 pentru adecvarea fondurilor proprii;
  • reducerea creditelor cu până la 4,8 miliarde lei în anul 2019 (2, 7 mld lei credite pentru sectorul real și restul pentru sectorul guvermamental și altele), respectiv 7,3 miliarde lei în anul 2020 (3,9 mld. lei pentru sectorul real);
  • decelerarea creșterii cu aproximativ 0,6 pp în 2019, respectiv 0,9 pp în 2020;

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.