STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Politica cu impact economic, P.I.B. & STATISTICI, Buget & Finantare Deficit

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Autori: Alexandra Pele , Adrian N. Ionescu – Cursdeguvernare.ro

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț.
Au fost majorate veniturile populației (creșterea salariului minim, a celor din sectorul bugetar și a pensiilor), însă majorările s-au făcut cu expandarea excesivă a deficitului bugetar, a îndatorării la costuri mult peste uzanțele statelor UE și cu producerea unor dezechilibre a căror ajustare este inevitabilă.

Veniturile suplimentare câștigate de populație au dus la explozia cererii agregate pe fondul rămânerii în urmă a producției autohtone de bunuri – fapt care a pus presiune atât pe balanța comercială, cât și pe inflație.

Niciun proiect mare de infrastructură nu a fost început în ultimii trei ani și nu s-a pus nicio cărămidă pentru vreunul dintre cele opt spitale regionale promise promise în programele de guvernare, sursele de finanțare ale acestora fiind în continuare incerte.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

În plus, măsuri intempestive, fără consultarea mediului de afaceri  – cum a fost OUG 114 – au produs adevărate crize în piețele mai multor sectoare din economie. Persistă și la ora actuală criza din energie.

Ce s-a făcut

Salariul minim a crescut de la 1.250 de lei în 2016 la 2.080 de lei în acest an, respectiv 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare. Bugetarii au beneficiat de majorări succesive de salarii, cât și de o nouă legislația privind salarizarea din sectorul public.

Salariul mediu net de la nivelul întregii economii a crescut cu 12,8% în 2017, respectiv cu 9,7% în 2018.

Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în 2016 la 1.265 de lei în septembrie 2019.

În creșterea cheltuielilor statului, 40% au fost reprezentate de creșterea cheltuielilor salariale

Prețul încă neplătit

  • Deficitul bugetar

Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar de 3,02% din PIB pe metodologia ESAal doilea cel mai ridicat din UE, după cel din Cipru, potrivit datelor Eurostat.

România abia ce reușise să corecteze, în urma lecțiilor dure din criză, deficitul bugetului general consolidat, care scăzut la 0,7% din PIB în 2015. În 2016, acesta a urcat la 2,7% din PIB, unde s-a menținut și în 2017 înainte se depășească, marginal, ținta de 3% anul trecut.

În primele opt luni din 2019, deficit a fost de 2,1% din PIB. Specialiștii au atras atenția că încadrarea în ținta de deficit se va dovedi dificilă în acest an și aproape imposibilă în anii ce urmează, pe fondul impactului noilor majorări de pensii.

Cheltuielile de asistență socială se vor majora în 2020 cu 0,7 puncte procentuale din PIB față de cele din anul 2019, cu 2,7 pp din PIB în anul 2021 și cu 3,6 pp din PIB în anul 2022, potrivit calculelor Consiliului Fiscal.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.