EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, PIETE FINANCIARE, Politica cu impact economic, Piata de Capital - BVB

Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de Investiții. Si întrebările cheie pentru noi, contribuabilii

Autor: Cristian Tudorescu

 

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și modalitatea de structurare și funcționare a lui. Subiectul a fost lansat încă din campania electorală, iar acum mulți asteaptă câte ceva de la acest fond. Unii se gândesc că el va face „mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare. Mai nou, se vehiculează varianta de a avea două astfel de fonduri, cu domenii de acțiune diferite, însă întrebările de baza enumerate mai jos ramân valabile.

Ideea de Fond Suveran sună bine atunci când se citează exemplul Norvegiei. El există acolo de câteva decenii, investește și la nivel internațional, iar uneori devine un ‘buffer‘ în perioadele de criză sau de încetinire economică. Insă atât geografic, cât și cultural, România este departe de Norvegia, iar acest exemplu este pur și simplu din altă ligă.

Mai aproape de noi, Polonia a încercat crearea unui astfel de vehicul suveran. Fondul își propune să încurajeze anumite domenii – cum ar fi sectorul energetic, sau sprijinirea firmelor poloneze orientate către export și extindere regională. S-a înființat în 2012 și a început investițiile in 2014, fiind acum mult în urma planului inițial. Dacă s-ar merge pe un astfel de model, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezintă acum, ci de extinderea atribuțiilor unor instițutii deja existente: de pildă, Eximbank să se comporte ca bancă de dezvoltare în mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin și garantare, statul să încurajeze expansiunea capitalului românesc.

Nu cred ca inițiatorii de la noi s-au gândit în mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci când au avansat crearea Fondului Suveran al României. Modelele sunt enunțate doar formal, pentru a justifica ideea că și în țara noastră ar trebui să avem un astfel de Fond.

 

Intrebări-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare și Investitii către succes sau insucces

 

In comunicările publice s-a avansat cifra de 10 miliarde de euro ca primă bornă de atins pentru FSDI. Cum s-ar alimenta fondul într-o primă fază? Pesemne, din deținerile semnificative ale statului în diverse companii. Pe lângă aceste active, se mizează pe atragerea altor fonduri sub formă de împrumut, acele emisiuni de obligațiuni care să mărească anvergura întregului vehicul la câteva zeci de miliarde de euro în viitor.

De remarcat faptul că încă de la momentul audierilor în Parlament, Ministrul Finanțelor, domnul Viorel Stefan a enunțat următorul adevăr: „Fondul va trebui să fie validat de piață, altfel ar putea fi un eșec”.

 

Intrebarea 1: Ce s-ar întampla dupa constituirea fondului?

Dacă fondul devine un jucător activ în economie, respectiv va vinde treptat unele participații ale sale deblocând astfel capital, iar banii vor fi reinvestiți în alte proiecte – acelea de viitor și de dezvoltare – am putea avea un mecanism util pentru România. Insă avem aici o prima barieră psihologică și/sau ideologică: va fi dispus fondul să vândă din participații și să continue listările de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a rămas în portofoliu?

Alternativa nefericită va fi ca o nouă structură birocratică suplimentară – board al Fondului, reprezentanți în CA-urile companiilor – să stea pe un munte de 10 miliarde de euro și să aștepte dividende de pe unde se poate. Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar dacă s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fașă, pentru că nu își justifică existența și eficiența.

 

Intrebarea 2: Cine ar selecta investițiile, pentru a nu avea un Fond pentru avioane, vagoane și reactoare nucleare, asa cum reiese din Programul de Guvernare?

„Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.” – extras din Programul de Guvernare.

Poate că această enumerare de companii este pentru a trezi eventualele nostalgii legate de agricultură, de industrie și de anvergura unor companii de stat.

 

Inserez aici 3 intrebări, de data aceasta pentru noi, pentru contribuabili:

  • cazul Tarom: Ministerul Transporturilor așteaptă 20 sau 30 de avioane în leasing în următorii ani, pentru reînnoirea flotei Tarom. Dar noi, contribuabilii, dorim să alocăm peste 1 miliard de euro, fie el și în tranșe, pentru această reînnoire de flotă de avioane, urmând ca apoi să vedem dacă decizia a fost bună sau nu? La acest moment nu știm dacă este una bună, știm doar că este o decizie extrem de riscantă pentru banul public. Pentru justificarea acestei decizii, de obicei se prezintă un Power Point despre cum Tarom va trece pe profit peste 2 sau 3 ani. S-a mai prezentat asta și în 2012 și suntem unde suntem: Tarom a ‘izbutit’ să își crească anul trecut fluxul de pasageri cu doar 1%, în timp ce concurentul său privat, Blue Air, a avut +80%.

 

  • cazul CFR: susținem înnoirea garniturilor de tren ale CFR, o altă companie care doar ocazional reușește să fie pe profit? Iar când reușește, prioritatea este să se mai dea niște gratuități, semn că de fapt ultima grijă pentru CFR este ca ea să facă profit?

 

  • cazul Nuclearelectrica: reactoarele 3 si 4, dacă ar fi construite, ar costa peste 6 miliarde de euro, conform ultimelor evaluări. Chiar dacă s-ar atrage și alți parteneri, așadar nu doar statul român ar pune aceasta sumă, nu există un raționament pe hârtie care să arate că ne sunt necesare aceste reactoare. Construcția lor ar conduce la o capacitate energetică excedentară a României. Am știi sa exportam acel excedent? Sau dacă nu știm, înseamnă că vom avea o subutilizare a acestor capacități, ceea ce din nou nu justifică investiția. Suntem dispuși să alocăm bani, din nou, pentru un obiectiv a cărui eficiență nu a fost demonstrată?

Desigur, lista întrebărilor din perspectiva contribuabilului ar putea continua. Pe de altă parte, există și o listă de potențiale proiecte sau extinderi ale unor companii de stat românești către un nivel regional (Transgaz, Transelectrica, Conpet și altele), pentru care sprijinul statului s-ar justifica, la un moment dat. Doar că pe acestea nu le-am vazut enunțate ca obiective măsurabile, cuantificabile, în toată această discuție legată de Fondul Suveran.

Va fi important cum s-ar selecta aceste investiții. Manageri profesioniști și investitori instituționali care să fie cointeresați în astfel de proiecte, cu siguranță ar tăia de pe listă niște obiective dintre cele enumerate în Programul de Guvernare, pentru că ele nu aduc ‘return’.

 

Intrebarea 3: Ce randament își propune FDSI pentru a rambursa împrumuturile obligatare și pentru a evolua sustentabil în timp?

Dacă tot ne place exemplul norvegienilor, ei bine, Fondul lor Suveran are un obiectiv de a produce 4% randament mediu anual. Atunci când nu reușesc, se dezbat soluții inclusiv în Parlament sau se caută modificări în echipele de management.

Fondul Suveran al României își va propune o țintă de randament? La o primă vedere, activele fondului ar trebui sa genereze minim 5% ca medie anuală, pentru a putea plăti în timp atât dobânzile pe împrumuturile atrase, cât și pentru a putea refinanța ulterior împrumuturile. Din perspectiva unui investitor privat, reperul de 5% randament este unul redus ca așteptări, însă pentru investițiile făcute de stat n-a fost vreodată pusa o barieră minimă de caștig. Odată setat un minim, cel mai probabil proiecte precum cele 3 enumerate mai sus ar fi nefezabile, așadar respinse.

 

Intrebarea 4: Ca să credem în propunerea realizării acestui vehicul investițional, nu ar trebui să se clarifice ce s-a întâmplat cu fondul de 1 miliard de euro, acela împreună cu kazahii, promis în timpul guvernării Ponta?

 

In final, încă două puncte de luat în considerare pentru completarea tabloului intențiilor Guvernului în următorii ani:

  • Unde vedem, în această arhitectură, fondurile de pensii private? Deja avem acolo strânse active de 8 miliarde de euro (Pilon II si Pilon III), iar acești investitori instituționali pot fi cooptați în unele proiecte. Nu avem nicio mențiune explicită despre fondurile de pensii private. In alte țări, fondurile de pensii participă la proiecte de infrastructură și/sau la cele din domeniul energetic, având capacitatea de a mobiliza capital pe termen lung. Deci capital autohton avem deja, iar el poate crește pe termen lung, pe măsura dezvoltării fondurilor private de pensii.
  • Separat de constituirea Fondul Suveran, Guvernul trebuie să definitiveze în 2017 un proiect care este oarecum în linie dreaptă, și anume listarea Hidroelectrica la bursă. Dacă Guvernul este preocupat într-adevăr de acel obiectiv de a încadra piața românească de capital la categoria celor emergente, subiectul constituirii Fondului nu trebuie să țină pe loc listarea Hidroelectrica.

Semnele de întrebare de mai sus ar trebui să capete tot atâtea răspunsuri coerente economic, până la momentul constituirii Fondului, pentru ca vehiculul să fie credibil pentru toate părțile interesate, dar în primul rând pentru noi, contribuabilii.

Un Fond Suveran de Investiții care nu îndeplinește criterii minime de validare pe piețele financiare nu ar trebui să ia ființă, deoarece ar fi doar un alt mecanism de întreținere a ineficiențelor în alocarea banilor publici.

 


 

Cristian Tudorescu este analist economic si consultant financiar, cu activitate de peste 12 ani in piata de capital locala si internationala.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.