Poate fi Alphabet la fel de tare ca Berkshire Hathaway, General Electric sau AT&T?

21 august 2015 08:50

Google-AlphabetDecizia Google de a se restructura este cel mai puternic semnal ca intentioneaza sa fie inovatorul secolului 21, un creator indraznet de produse noi, si nu un simplu colector de profituri din activitatea motorului de cautare. O comparatie istorica ne-ar putea aduce mai aproape de raspuns. Cel putin aceasta este propunerea analizei publicate de The New York Times (NYT).

Istoria afacerilor secolului 20 ofera treri moduri de a gandi cu privire la Google si la nivelul la care a ajuns, ce pot fi intruchipate in trei analogii: Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de Warren Buffett, General Electric, conglomerat industrial, si AT&T, care a operat pana in 1996  inovativul Bell Labs.

Google este pe cale de a deveni cea mai mare si foarte profitabila filiala a holding-ului numit Alphabet. Mai exact, celelalte initiative ambitioase ale Google (pana acum neprofitabile, cum ar fi masinile conduse fara sofer, tehnologia in slujba prelungirii vietii si altele) se vor separa in subsidiare, prin care firma va cauta sa investeasca sau construiasca, tinta fiind cercetarea.

Oricum, cand Google a anuntat recent noua sa structura, un cuvant  destul de putin utilizat a inceput sa apara in media de afaceri, acela de „conglomerateur”, exact ceea ce fondatorii Google, Larry Page si Sergey Brin, ar putea sa devina, adica constructorii unui imperiu corporativ care se va strange in jurul oricarei industrii pe care o va considera interesanta si lucrativa.

Este aceeasi strategie care l-a facut pe Buffett unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii, iar compania sa, Berkshire Hathaway, una dintre cele mai valoroase din lume. Interesul major al companiei lui Buffett este pentru asigurari, insa si-a orientat atentia si catre domenii departe de acest sector de business, de la case mobile si avioane private, la ketchup-ul Heinz si bateriile Duracell. Chiar in urma cu cateva zile, Warren Buffett a facut cea mai mare achizitie a sa, in valoare de 37 miliarde de dolari, Precision Castparts, producator de piese pentru industria aerospatiala.

Alphabet este un business pentru prosperitate, prin lideri puternici si o companie independenta, dupa cum a spus chiar Page, adaugand ca fiecare subsidiara va avea un CEO puternic.

Buffett ar putea spune cam acelasi lucru: el a dat putere larga si discreta managerilor sai sa gestioneze activitatile operationale ale companiei, pana la cele mai mici detalii. Sediul Bershire din Omaha este minuscul, cu doar 24 de angajati in conducere, dar care au sub supraveghere alti 340.000 de angajati.

Diferentele pot fi, insa, mai importante decat similitudinile. Berkshire se concentreaza exclusiv pe achizitionarea de companii bine pozitionate, cu modele de business dovedite a fi profitabile si care se vand la preturi favorabile. Buffett a evitat business-urile din tehnologie sau alte companii cu modele de afaceri greu de estimat in timp.

Page si Brin sunt exact la polul opus. Ei construiesc lucruri care nu au existat inainte sau sunt greu de imaginat. Ar fi o schimbare majora daca s-ar concentra pe gasirea unor active stabile, de incredere si subevaluate de piata. Cu siguranta, o abordare de business mai apropiata de cea a lui Buffett ar putea fi bine primita de catre actionarii Google, dar ar insemna o indepartare de la recentele si marile ambitii de a investi, in stilul ventures capital (capital de risc).

 

General Electric

Poate ca un alt fel de conglomerat este modelul cautat de Alphabet. Thomas Edison a ajutat General Electric sa lanseze produse originale, printre care becul cu viata lunga si ledurile electrice, care vor fi intrebuintate, in curand, si la locomotive, la masinile de raze X si la electrocasnice.

A realizat mai intai radioul si apoi televiziunea si retele de difuzare care au produs continut pentru acestea. Cercetatorii sai au jucat un rol cheie inventand cablurile de fibra optica, MRI – scanerele corporale si nenumarate alte tehnologii.

Comparatiile cu Alphabet sunt evidente. Poate ca rularea unui motor de cautare are in comun cu conducerea unei companii care produce masini fara sofer, tot atat cat are o locomotiva cu transmisia televizata, sa spunem.

GE a prosperat combinand culturi organizationale puternice, in care diferitele „brate” ale companiei sunt independente operational, dar au legaturi de care pot beneficia toate.

Abilitatea de a centraliza cercetarea si munca de dezvoltare si aplicarea la o gama larga de produse utilizabile a fost o reala binefacere; LASER-ul, bunaoarea, in jurul caruia s-a dus munca de cercetare a specialistilor de la GE si care au reusit sa il introduca in uzul medical si in telecomunicatii, de exemplu.

Ideea e ca oricat de diferite ar fi liniile de business ale GE, acestea dau putere impreuna, si nu separat. Este simplu de intuit de ce Google imita ideea de ledearship a GE. GE a creat produse, de-a lungul secolului trecut, care au revolutionat viata de zi cu zi a oamenilor si si-a recompensat cu generozitate ectionarii in tot acest timp.

Mai putin clar este cum va reusi Alphabet sa integreze, de-a lungul timpului, diferitele sale „brate” intr-o afacere coerenta asa cum a reusit GE. Executivii de la GE si-au croit propriile drumuri, de-a lungul industriei si geografic, creand o puternica cultura corporativa.

Poate ca Alphabet are aceleasi ambitii cu cele pe care GE le-a avut in secolul trecut, de a crea produse inovatoare, dar o intrebare importanta este daca aceasta va deveni o masina mare, centralizata, de inovat sau o gramada de proiecte separate, care intamplator au acelasi parinte corporativ, dar fara altceva in comun.

 

AT&T (Bell Labs)

Este cert ca liderii de la Google vor sa investeasca in stiinte ambitioase si inovatii marete.

Poate ca nicio corporatie nu a facut pana acum ceea ce a realizat Bell Labs, vlastarul de cercetare al firmei de telecomunicatii AT&T, din 1925 pana in 1996 (acesta a fost desprinsa ca Lucent Technologies, iar acum este parte a Alcatel-Lucent).

Asa cum istoria GE incepe cu Edison, Bell Labs dateaza de la inventatorul telefoniei Alexander Graham Bell. A jucat un rol important prin inventarea tranzistorului, laserului, satelitilor de comunicare, celulelor solare si a mai multor limbaje de programare pe computer. A strans opt premii Nobel pentru activitatile de laboarator.

AT&T, ca si furnizor al serviciului de telefonie din Statele Unite, care a detinut monopol zeci de ani, a castigat o suma mare de bani, iar o parte a canalizat-o catre Bell Labs. O parte din profit s-a dus la actionari, iar o parte fragila s-a dus in produse de viitor, mai ales in munca de cercetare primara.

Alphabet ar putea imita acest model de business, in sensul ca pozitia dominanta a Google in publicitatea de cautare joaca rolul vechiului monopol al At&T in telefonie. Castiga o gramada de bani din asta, iar managerii sai vor „sifona” o parte din profituri pentru a finanta diverse activitati de cercetare de baza.

Comparatia indica si riscul pentru executivii Google, daca merg prea departe pe modelul Bell Labs. Adica, este o abordare viabila finantarea cercetarii fundamentale, atata timp cat activitatea de baza ramane pe termen lung „o vaca de muls ” lichiditati.

Daca noul Alphabet va avea succes in termeni de inovatie sau profituri, precum companiile cu care a fost comparata de NYT, actionarii sai si utilizatorii produselor sale vor fi foarte fericiti.

Dar, paralela istorica sugereaza ca este posibil sa se impuna un compromis, determinat de faptul ca nu intotdeauna ceea ce este cel mai bine pentru actionari este cel mai bine si pentru inovare.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.