EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Energie & Utilitati & Infrastructura, INTERNATIONAL, ISD - FDI & Investitii & Parcuri Industriale

Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european

Autor: Mariana Bechir  – Cursdeguvernare.ro

Textul de mai jos e un fragment din articolul apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

Investițiile chinezești în Europa cresc în progresie geometrică, statele cad în capcana achizițiilor strategice și ”parteneriatelor” cu giganții chinezi – mai toți având statul asiatic în acționariat. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Flux spectaculos de bani! Totalul investițiilor chineze în Uniunea Europeană a crescut de 10 ori în patru ani. De la 16 miliarde de dolari în 2012, la 160 de miliarde în 2016.

Valoarea totală a investițiilor directe chineze realizate din 2000 și până în al treilea trimestru din 2018 a fost de 181 de miliarde de dolari, conform unui raport realizat la cererea Comisiei Europene.

Lucru foarte important: din investițiile totale, mai mult de 60% au fost făcute de companii în care statul chinez deține cel puțin 20% din pachetul de acțiuni și care au fost ajutate financiar de Beijing să achiziționeze firme europene din industrii strategice.

Suspiciuni de acest gen există față CNRC, subsidiara ChemChina, care a cumpărat în 2015, cu 7,7 miliarde de dolari, producătorul de anvelope Pirelli, iar în 2016 a plătit 46,3 miliarde de dolari pentru Syngenta AG, producătorul elvețian de pesticide.

Spre deosebire de partenerii tradiționali (SUA, Canada, Japonia etc), care au portofolii diverse de afaceri în UE, noii investitori – China, Hong Kong și Macao – sunt tentați de achizițiile din IT, auto și aeronautică.

(………….)UE – mecanism de alertă: Monitorizarea investițiilorchinezești în domeniile strategice

Parlamentul European a votat în februarie primul instrument creat pentru verificarea Investițiile Străine Directe (ISD) din state terțe, pentru a se asigura că nu sunt puse în pericol interesele strategice ale UE.

Mecanismul a fost solicitat de Germania și Franța, care au luat deja o serie de măsuri pe acest plan.

Noile reguli protejează infrastructura din energie, transporturi, comunicații și IT, apărare, biotehnologie, precum și tehnologii precum semiconductorii, inteligența artificială și robotica.

Comisia Europeană poate cere informații și emite o opinie pentru țara vizată de investiție, însă decizia finală aparține statului respectiv.

Doar 14 state membre au acum mecanisme de verificare, iar noul regulament nu impune introducerea unui astfel de mecanism.

Infrastructura strategică, în mâinile Chinei – Italia, ultimul caz

Italia a devenit în martie prima țară din grupul celor mai dezvoltate șapte țări ale lumii (G7) parteneră în giganticul program guvernamental chinez Belt and Road Initiative (BRI, Noul drum al mătăsii). Beijingul ar urma să investească aproximativ șapte miliarde de euro în porturile strategice Genova şi Trieste.

Acordul a iritat Bruxelles-ul, care acuză că proiectele de construcţii chineze utilizează practici neadecvate și că majoritatea firmelor implicate sunt susţinute de Beijing, catalogat drept un “rival sistemic” al UE.

(…………………..)

„Extinderea legăturilor de transport dintre Europa şi Asia este, în sine, un lucru bun”, dar Italia trebuie să ţină cont şi de interesele UE, a avertizat comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, care a cerut Bruxelles-ului să îşi utilizeze dreptul de veto în cazul BRI.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.