STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, ANALIZE SECTORIALE, Telecom & IT-C & Online

Intel pariază pe micro-procesoarele personalizate pentru Cloud Computing

Intel_395

 

 

Semiconductorii ieftini, produşi în masă, au transformat lumea noastră, cu smartphone-uri, laptop-uri, senzori şi tablete, toate conectate la mari sisteme informatice „aflate in nori” – celebrele cloud computing. Acum, mişcarea tectonică a acestei transformări, dată în special de mărimea şi puterea la care au ajuns marile sisteme de Cloud Computing, afectează la rândul său, în sens invers, „veteranii” epocii informaticii, arată o analiză New York Times.

Intel, cel mai mare producător mondial de microprocesoare, obişnuia să vândă formele standard pentru aşa numita linie de procesoare x-87.

Din 2015, însă, vor fi modele personalizate pe jumătate din chip-urile vândute cloud-urilor publice – o parte tot mai importantă din cele 18 milioane de chip-uri vândute anual de centrul de date Intel. „Noi nu am spus niciodată NU unei soluţii personalizate’’ design-ului de chip-uri pentru cloud, a declarat Diane Bryant, şeful centrului de afaceri de date Intel. ’’Primim comenzi pentru zeci de mii până la sute de mii de chip-uri speciale’’.

Cloud-urile publice sunt sisteme informatice la care oricine poate avea acces si le poate folosi puterea de calcul ca un fel de serviciu sau ca pe o utilitate (ex. electricitatea). Cele mai mari cloud-uri publice, cum ar fi Amazon Web Services, Google Compute sau Microsoft Azure, îşi vând frecvent puterea de calcul de sau de stocare a datelor. Alţi jucători mari, cum ar fi Facebook sau Baidu al Chinei, fac mai multe lucruri pentru o masa mare de consumatori.

Alte cloud-uri publice, inclusiv sistemele unor eBay şi Twitter, sunt considerate ca „divizia B” de catre Intel, dar chiar si asa ajung la sute de milioane de oameni. Acesta este motivul pentru care doresc chip-uri, micro-procesoare specializate. Companii precum A.W.S. (Amazon) utilizeaza nu mai putin de 1 milion de servere fiecare, asa incât spaţiul, puterea, răcirea, angajaţii, toate acestea creează provocarea de a optimiza totul’’, a declarat doamna Bryant. ’’Numele jocului este: personalizarea’’

Într-adevăr, Amazon a mers atât de departe încât a schimbat sub-staţiile electrice de 50  megawaţi care-i alimentau buncărele de servere şi calculatoare. În adâncul Google-ului, compania a schimbat fluxul pachetelor de date, pentru a optimiza trecerea acestora, spun foştii directori ai companiei.

Facebook, care are, de departe, cel mai mare stoc de imagini publice, ar putea dori un anumit număr de procesoare care pot reda imagini mai bune, sau care prelucrează rapid etapele de recunoaştere a imaginilor. Aceasta ar putea afecta numărul nucleelor de procesare pe care le are un chip.

„Pe măsură ce creşte dependenţa de tehnologie, ai tot mai multe sarcini de lucru rulând pe o infrastructură tot mai amplă” a spus doamna Bryant, repetând: „Numele jocului este personalizarea”

Apoi, optimizarea poate afecta si infrastructura în sine, pe partea hardware. Când eBay a instalat un sistem de răcire hiper-eficient, a cerut Intel-ului procesoare care au o toleranţă termică mai mare.

Cererea poate fi clară, dar sensul economic al acestei afaceri pare ciudat: Intel a profitat mult timp de producerea in serii de zeci de milioane din acelaşi lucru. De ce ar trece la produse personalizate ?

Motivul este reprezentat, din nou, de calculatoare. Fabricarea procesoarelor la Intel este acum atât de automatizată încât eliminarea vreunui „miez” nedorit sau schimbarea unor alte proprietăţi, este o chestiune de câteva noi comenzi ale maşinii. Clienţii sunt dispuşi să plătească un pic mai mult pentru o caracteristică specială a procesoarelor, sau să plătească o taxă de inginerie pentru serviciul special.

În 2012, Intel a avut un program intern numit „Just Say Yes” dedicat comenzilor specifice de procesoare personalizate.

Diferenţa pare să apară în rezultatele Intel. În timp ce majoritatea procesoarelor Intel încă merg în PC-uri, aproximativ un sfert din veniturile Intel, şi o cotă mult mai mare a profiturilor sale, provin de la semiconductorii livraţi centrelor de date. În primele nouă luni ale anului 2014, preţul mediu de vânzare de procesoarelor de PC-uri a scăzut cu 4%. Totuşi, preţul mediu al procesoarelor de centre de date a crescut cu 10% , comparativ cu aceeasi perioada din 2013.

Ar putea exista o îngrijorare pe termen lung în această lume nouă a comenzilor de procesoare individualizate, comenzi atât de mari încât acestea devin aproape mărfuri, „commodities”: daca  creşte dimensiunea şi avantajul comparativ al marilor cloud-uri publice, înseamnă că ne îndreptăm spre consolidare?

Dacă aceasta este situaţia, Intel s-ar putea trezi in situaţia sa depindă de foarte puţini clienţi, fiecare dintre ei având o mare putere de negociere si de stabilire a preţurilor asupra Intel.

Până în prezent, pare puţin probabil. Aşa cum spune doamna Bryant, în 2009 Intel număra 7 jucători de „Divizia A”: Microsoft, Google, Facebook, Amazon, Tencent, Alibaba şi Baidu. La acel moment, „Divizia B” a clienţilor ce rulau servicii tip cloud număra cam 20 de jucători.

Astăzi, încă se menţin cei 7 mari jucători. Printre cei de nivelul doi insă, există deja 200 de cloud-uri publice. Cu alte cuvinte, tot mai multe companii işi imaginează noi tipuri de servicii pe care le pot vinde pentru a justifica cheltuielile de functionare a unui mare cloud.

Mulţi obişnuiau să spună ca PC-urile vor avea, în cele din urmă, probleme de cerere. S-a intâmplat asta, începând în jurul anului 2011, dar analiştii estimau o astfel de cădere de zeci de ani…

Am putea fi într-o poziţie asemănătoare în ceea ce priveşte cloud-urile publice, dar mai degrabă mai aproape de etapa de început decât de cea de final.

Traducere si adaptare: Victorita Georgiana Badauta

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.