MACROECONOMIE, Industrie Prelucratoare, ISD - FDI & Investitii & Parcuri Industriale

Analiză BNR: Radiografia investițiilor din România – în ce condiții se produce acumularea de capital

Autor: Alexandra Pele– Cursdeguvernare.ro

Investițiile străine directe (ISD) și așteptările privind cererea au o influență pozitivă asupra acumulării de capital din România, în vreme ce incertitudinile joacă un rol inhibitor, în special asupra investițiilor plănuite de companiile mici și medii sau tinere.

În cazul firmelor mari, în calea investițiilor stau, în general, datoriile mari.

Slabele performanțe ale României în ceea ce privește atragerea de ISD reprezintă totodată principala explicație a nivelul mai redus al formării brute de capital fix, față de cel consemnat de statele din regiune, reiese dintr-o analiză realizată de Banca Națională a României (BNR).

Reluarea creșterii economice și redresarea cererii începând cu anul 2014 au adus cu sine o îmbunătățire din perspectiva investițiilor. Acestea continuă să fie însă inferioare celor din 2008.

Sectoarele care s-au bucurat în perioada 2014-2017 de cele mai însemnate investiții au fost construcțiilesegmentul agricol și ramurile industriale, dar și sectorul comercial, în timp ce alte domenii au înregistrat ”performanțe mai puțin convingătoare, un exemplu notabil fiind cel al industriei alimentare”, se arată într-o casetă destinată analizei evoluției investițiilor, din cadrul Raportului asupra Inflației publicat luni de BNR.

Sectorul agricol a beneficiat de investiții robuste, antrenate de absorbția fondurilor europene, dar și de prezența pe plan local a unor importanți operatori internaționali, care au urmărit să își amelioreze capacitatea logistică.  În perioada 2014-2017, circa 9 la sută din formarea brută de capital fix a economiei a provenit din acest sector.

De ce reducerea TVA a crescut retailul și nu industria alimentară

Există totuși industrii unde cererea în creșterea și îmbunătățirea încrederii în economie nu au dus la o creștere a investițiilor, exemplul semnalat fiind cel al industriei alimentare, care cumulează circa 10% din producția industrială a României.

În pofida spațiului creat de stimulii fiscali semnificativi (inclusiv măsura adresată direct segmentului, de extindere a cotei reduse a TVA pentru toate alimentele din luna iunie 2015), aceasta a înregistrat un avans modest al ratei investițiilor (de 1-2 puncte procentuale), până la circa 5 la sută în medie pe an în perioada 2016-2017 în cazul investițiilor brute, respectiv 1,4 la sută în cazul celor nete”, reiese din analiza băncii centrale.

Evoluția contrastează puternic cu cea din comerțul cu amănuntul, unde rata investițiilor brute aproape s-a triplat, de la 4% în anul 2014 la 11% în anul 2017 (în timp ce rata investițiilor nete s-a majorat de la 3% în 2014 până la 7% în 2017).

Astfel, sector comercial a ajuns să cumuleze în anul 2017 aproximativ 16% din investițiile autohtone.

”Diferențele în planul activității investiționale dintre sectorul alimentar și cel comercial, ambele beneficiare ale unui context favorabil al cererii în ultimii ani, ilustrează în ultimă instanță efectul poziției competitive precare a primului domeniu amintit. Eroziunea competitivității a acționat în defavoarea prezenței investitorilor străini și a unei accelerări mai ferme a dinamicii veniturilor, reflectate mai departe într-o activitate investițională mai puțin alertă decât ar fi fost de așteptat, care nu oferă fundamente solide pentru o redresare a sectorului în perioada următoare”, este explicația analiștilor BNR.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.