Greșelile petroliere din Arabia Saudită care vor costa în continuare

21 iunie 2017 10:37

În locul reduceriii producției din țările OPEC, Regatul ar fi trebuit să lupte pentru cota de piață, conform Bloomberg.

S-a decis că Organizația țărilor exportatoare de petrol OPEC și Rusia și-au extins așa-numitele „reduceri de producție” la întâlnirea de la Viena, din mai 2017. Este clar însă că mișcarea a fost o greșeală pentru Arabia Saudită, care a inițiat-o. Ar fi trebuit să rămână la politicile fostului său ministru al petrolului, înțeleptul Ali Al-Naimi, care a scăzut prețul petrolului în 2014 și a pus industria de șisturi din S.U.A pe butuci chituci.

Mișcarea îndrăzneață a lui Naimi a fost o încercare de a redobândi cota de piață pentru OPEC. Saudiții au fost îngrijorați de ponderea crescândă a SUA în exporturilor globale de petrol, deoarece națiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită, au scăzut în importanță.

Ponderea SUA în exporturile globale de petrol crescuse de la 2,2% la nu mai puțin de 7,6% între 2005 și 2015, în timp ce OPEC a scăzut de la 38% la 33,7% in aceeași perioadă.

Naimi a văzut pericolul inerent dezvoltării extragerii petrolului din șisturi din S.U.A. În cele din urmă, companiile din S.U.A. ar atrage și mai mult din piață, iar prețurile vor scădea în final din cauza apariției acestor jucători noi și îndrăzneți. Așa că saudiții au încercat să preîntâmpine acest lucru. Au crescut producția și au oferit clienților reduceri mari. La sfârșitul anului 2014, prețurile au scăzut. Țările dependente de petrol, inclusiv statele din Golf, Nigeria, Venezuela și Rusia, au trebuit să pompeze ca nebunii pentru a compensa pierderea veniturilor la export.

În 2015, exportatorii tradiționali de petrol au câștigat puțin din cauza faptului că companiile de petrol din șisturi din SUA s-au asigurat împotriva riscului de preț. Scăderea prețurilor a fost costisitoare pentru Arabia Saudită, care se confrunta cu un deficit fiscal și cu rezervele internaționale în scădere. Probabil a existat o presiune asupra lui Naimi, dar el a rămas la armele sale, excluzând orice reduceri ale producției. Și a început să funcționeze !

Investițiile globale în explorarea și producția de țiței au scăzut cu aproximativ 23% în 2016, dar America de Nord a înregistrat un declin de 38%. Creditul a devenit din ce în ce mai greu de obținut. De la începutul anului 2015, 123 de companii petroliere nord-americane, cu datorii de aproape 80 de miliarde de dolari au intrat în faliment. Între iunie 2015 și iulie 2016, producția de petrol din SUA a scăzut cu 12%.

Industria șisturilor a supraviețuit prin reducerea costurilor și inovare. Dar aripile ei fuseseră tăiate; trebuia să fie mai atentă la planificarea viitoare.

Naimi, totuși, s-a retras în mai 2016, iar succesorul său, Khalid Al-Falih, a semnalat aproape imediat o întoarcere, o razgândire. Familia regală din Arabia Saudită, incluzându-l pe prințul Mohammad bin Salman Al Saud, erau prea nerăbdători pentru a continua războiul petrolier. Ei au căutat un acord de reducere a producției cu alte state mari producătoare de petrol pentru a conduce la creșterea prețului petrolului. Deși s-a ajuns la o astfel de înțelegere și prețul a crescut, efectul nu a putut fi decât pe termen scurt.

În primul rând, partenerul important de negociere al Arabiei Saudite, Rusia, a trișat. Ea a ridicat brusc producția la un nivel nesustenabil, deoarece reducerile fuseseră negociate, astfel încât să poată să se întoarcă la randamentul normal când venea momentul de a reduce. În același timp, Rusia și-a mutat cota de piață departe de Arabia Saudită pe una din piețele sale de export de top, China. În acest an, Rusia este exportatorul de top în țara respectivă, înlocuindu-i pe saudiți.

După cum era de așteptat, nu toți membrii OPEC au redus producția atâta cât au promis. Irak, Emiratele Arabe Unite, Algeria și Venezuela și-au ratat țintele cu o sumă considerabilă. Deci, în timp ce saudiții și rușii au reușit să discute prețul petrolului pentru un timp, comercianții și traderii au fost ulterior copleșiți de datele concrete.

Ei, de asemenea, nu au putut să nu observe stocurile petroliere în creștere în SUA, unde industria șisturilor a reacționat energic la retragerea OPEC. Producția de petrol din SUA se apropie din nou de niveluri record. Unii dintre producătorii falimentari și-a revenit, generând un nou val de optimism. Exporturile SUA au crescut dramatic, fiind în competiție cu OPEC și Rusia în fiecare piață, inclusiv în China.

Mișcarea de care se temea de Naimi se întâmplă acum și ar fi mai greu și mai scump pentru OPEC să oprească această tendință dacă ar decide să stimuleze din nou producția. Cu toate acestea, nu va încerca. În loc să joace un joc lung, saudiții au ales să profite astăzi de avantajele prețurilor moderate ale petrolului, refăcând bugetul regatului și încercând să investească în diversificarea economiei sale.

Este o poziție slabă; chiar dacă președintele Donald Trump, un mare fan al industriei petroliere americane, s-a aplecat puțin în timp ce a acceptat săptămâna trecută cea mai înaltă decorație civilă din Arabia Saudită, saudiții sunt în mod esențial de acord cu o cucerire a piețelor lor tradiționale de către SUA și cu pierderea rolului lor de unică putere capabilă să echilibreze piața petrolului.

Războiul prețurilor al lui Naimi este numit adesea un calcul greșit foarte costisitor. Dar aș susține că poziția de leader pe piața mondială a petrolului și o cotă de piață stabilă au fost mai importante pentru Arabia Saudită decât veniturile pe care le-a pierdut în timpul jocului lui Naimi – aproximativ o treime din 2 trilioane de dolari pierdute de OPEC. Vor fi decenii până când țara își va schimba dependența de petrol, chiar dacă economia sa monopolizată, suprareglementată, se poate mișca rapid pe diversificare. În cazul în care ar mai rezista un an, poate două, șisturile ar fi suportat pierderi mai mari, iar seceta investițională ar fi putut avea consecințe de durată. Arabia Saudită ar fi păstrat un nivel substanțial de control al prețurilor și s-ar fi confruntat cu o concurență mai redusă pe piețele cheie. Dar a renunțat, iar prelungirea de nouă luni a reducerilor de producție îi va submina poziția, deși momentan pare că poate menține încă puțin prețul petrolului mai mare de 50 de dolari pe baril.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.