STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, Energie & Utilitati & Infrastructura, ISD - FDI & Investitii & Parcuri Industriale, Avocatura de afaceri

Gabriel Resources cere despăgubiri de miliarde $ într-un caz de arbitraj internaţional împotriva României

După ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană, compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, scrie publicația canadiană The Glode and Mail.

Indicator_la_RosiaGabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare. Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

Cu toate acestea, compania nu se aşteaptă la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Sincronizarea este de asemenea importantă, întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.

Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”. În acelaşi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începând de la mijlocul anilor ’90, a avertizat că eşecul autorităţilor de a aproba proiectul va afecta toată România.

„Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult”, a spus el.

Declaraţia directorului a atras o reacţie negativă la adresa companiei în România, după care Gabriel a părut că-şi temperează ameninţările de a cere despăgubiri de la autorităţi. „Vom recunoaşte orice decizie luată de Guvern sau Parlament în privinţa Roşia Montană”, a declarat preşedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie.

Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că ameninţarea companiei este cât se poate de valabilă, scrie publicaţia canadiană. Compania nu dă detalii despre strategia sa şi nu a specificat ce tratate vrea să folosească pentru a-şi susţine cazul. „Nu putem comenta asupra niciunui aspect al vreunui caz de arbitraj internaţional pe care l-am iniţia împotriva României”, a declarat Bobby Morse, purtător de cuvânt al Gabriel Resources.

Proiectul Roşia Montană a fost întârziat începând din anii ’90 de protestatari bine organizaaţi şi finanţaţi, variind de la fermieri care nu vor să-şi piardă proprietăţile pentru a face loc minei, la miliardari precum George Soros şi celebrităţi precum Vanessa Redgrave, notează publicaţia canadiană.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului şi cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceştia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Acţinarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deţinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roşia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

Cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.