STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, EUROPA, INTERNATIONAL

Franta, pe punctul de a-i fi respins Bugetul pe 2015. Puterea obisnuintei de a nu controla cheltuielile publice.


MichelSapin_2
Autor: Cristian Tudorescu

 

Pana de curand, Uniunea Europeana nu a prevazut mecanisme de sanctiune pentru o tara care avea un deficit al bugetului public de peste 3% din PIB, borna prevazuta in Tratatul de la Maastricht. Atunci cand Spania, Italia, Franta sau chiar Germania depaseau in anii ’90 sau la inceputul anilor 2000 aceasta limita, economiile respective nu au fost penalizate, ceea ce in mod logic a condus la escaladarea datoriilor publice si la criza majoritatii bugetelor europene din ultimii ani.

 

Daca pentru bugetul unei familii sau al unei firme intelegem logica controlului „pierderilor”, sau al cheltuielilor daca sunt mai mari decat veniturile, de ce la nivelul unei tari sa fie altfel?

2012 a fost anul in care a luat forma Pactul Fiscal, care prevede tintirea de catre tarile europene a unui deficit structural (de exemplu, 1% din PIB – nu detaliem aici aspectele tehnice ale calculului). Pe scurt, tintirea deficitul structural, desi mai dificila si imperfecta ca metodologie, este o masura care mentine un buget sustenabil pe termen lung, astfel incat si cand vom avea urmatoarele recesiuni si/sau crize, finantele unei tari sa nu iasa de pe o traiectorie sustenabila.

Acum, Uniunea Europeana are posibilitatea de a respinge bugetul unei tari, in cazul in care deficitul depaseste pragul de sustenabilitate. Daca acel Guvern refuza revizuirea pentru a se reincadra in tinte, tara respectiva plateste o penalitate de 0,2% x PIB.

 

Prima tara importanta la nivel european care nu se conformeaza: Franta

Franta este pe punctul de a-i fi respins Bugetul pe 2015 de catre Uniunea Europeana, pentru ca prevede un deficit de 4,3% din PIB. Incadrarea in 3% deficit bugetar, sau pe termen lung in 1% deficit structural pentru o tara, oricare ar fi ea, nu este pentru ca „asa vrea Germania”. Sau pentru ca este, ori a fost la moda austeritatea. Nu tine nici de disputa doctrinara stanga vs. dreapta, ori de keynesism vs adversarii acestuia.

Este matematica simpla. Orice simulare arata ca daca nu cresti seminificativ pe termen lung, de exemplu +2-3% medie anuala pe un intreg ciclu economic, atunci deficite de 4% sau mai mari conduc la cresterea ponderii datoriei publice in PIB. Este ceea ce s-a intamplat in ultimele decenii in Europa si in lume! Si ceea ce ar putea continua daca nu se respecta acele limite.

 

Asadar, tot ceea ce invoca astazi principalele voci din Guvernul Frantei, in frunte cu Michel Sapin – Ministrul Finantelor, anume amenintarea ca „austeritatea” va duce Europa pe calea Japoniei, sau ca aceste parghii de control au fost inventate de Germania, toate acestea sunt politica pura, pentru urechile publicului.

Cine se putea alatura acestui demers de protest, evident o tara precum Italia, nicidecum o alta, disciplinata fiscal.

 

De ce folosesc aici exemplul Frantei de „asa nu”, este pentru a ne departa de o asemenea abordare. Este preferabil ca Romania sa aiba o tinta stransa de deficit, asa cum s-a intamplat in ultimii cativa ani – chiar cu riscul ca dintr-o ineficienta alocare sa avem recesiuni tehnice. Si aici un scurt comentariu: recesiunea tehnica de la noi din primul semestru a fost datorita unei alocari ineficiente si a unei lipse de proiecte, nu datorita bornelor de control impuse.

 

Jocul cu limitele de deficit este unul periculos si este bine ca Romania s-a tinut departe. Prefer ca noi sa privim daca Franta sau Italia vor avea sau nu castig de cauza in fortarea regulilor, iar pentru a nu intretine cercul vicios, ar fi bine sa nu aiba. Orice rationament in jurul cresterii deficitului bugetar in Romania ar trebui privit cu mari rezerve.

Nu trebuie sa ne asumam astfel de riscuri de deraiere, caci am mai avut deficite maxime in 2008-2009, lasate in urma de un Prim-Ministru liberal la acea vreme – incert ca orientare politica la acest moment.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.