MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, EUROPA, Buget & Finantare Deficit, Treasury-Bonds & Bills

Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari

Autor: Adrian N Ionescu– Cursdeguvernare.ro

Ratingurile acordate României de cele trei mari agenții de specialitate sunt cele mai slabe din regiune.

Cauza constă în dezechilibrele macroeconomice mari ale României, dar și în perspectivele de deterioarare suplimentară a acestora.

Ratingurile evaluează, în fond, capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile și, în vreme ce țările din regiune au de partea lor indicatori macroeconomici mai buni, aceștia s-au deteriorat în cazul României.

Cele mai flagrante evoluții divergente, în România față de țările din regiune, sunt cea a deficitului de cont curent și cea a deficitului bugetar, care pun sub semnul întrebării sănătatea creșterii economice.

Iată indicatorii:

Iată și ratingurile celor trei mari agenții de specialitate:

Ultimele trepte recomandabile investițiilor (investment grade) la fiecare dintre cele trei agenții sunt:

  • S&P: ultimul „investment grade” este BBB, fie el și cu minus în față, ca la România. Treapta BB+ este deja prea jos, este „junk” (gunoi –  cum zic operatorii din piață).
  • Moody’s: ultimul „investment grade” este Baa (are doar „anumite caracteristici speculative”). Treapta Ba este deja speculativă.
  • Fitch: ultimul „investment grade” este BBB. Treapta BB este „non-investment”.

Cu cât clasificările numite „speculative” (sau „junk”) sunt mai jos în alfabet, cu atât riscurile de plasament în respectivele țări sunt mai mari.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

În context, perspectiva ratingurilor S&P pentru România a devenit mai importantă decât menținerea acestora la nivelurile anterioare (BBB- / A-3).

De ce au ceilalți ratinguri mai bune, deși România are cea mai mare creștere economică

Compararea argumentelor cu care S&P și-a susținut cele mai recente clasificări exprimă situaţiile economiilor şi ale guvernanţei financiare, diferite pentru ţările respective.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.