EUROPA, P.I.B. & STATISTICI

Cum arata estimarile de crestere economica 2013-2014 pentru tarile europene. Romania – am ambalat motoarele, sau crestem doar daca ploua?

uniunea-europeanaDupa ce in weekend-ul trecut am avut o reconfirmare in pozitia de Cancelar al Germaniei a Angelei Merkel, unul din putinii lideri europeni care a rezistat mai multor cicluri electorale in aceasta perioada de criza, vocile care au contestat modelul german au obosit in aceste zile. Ele nu mai au aceeasi efervescenta pe care o aveau cand Hollande castiga anul trecut alegerile din Franta si sperau intr-un semnal de rebalnsare a politicilor economice la nivelul intregii Europe.

Merita aruncata o privire asupra perspectivelor de crestere economica pentru diferitele grupuri de tari europene, pentru a observa consecventa unora in sens pozitiv, iar a altora in sens negativ.

 

Germania – mai greu, dar motorul inca merge. Franta – a cata oara se estimeaza +1% „la anul” ?

Germania se pregateste pentru o crestere marginala anul acesta, +0,4% si eventual +1,8% in anul urmator, insa pana acum nu a alunecat nicio clipa pe panta recesiunii asa cum se intampla cu alte tari-nucleu ale Uniunii. In paralel, Franta si-a pus sperantele in noile politici ale lui Francois Hollande insa se zbate in continuare in zona lui „zero” crestere economica, iar in fiecare an isi propune +1% pentru anul urmator. In conditiile in care mesajul politic a fost mai degraba pentru populatie decat pentru economie, nu e de mirare ca Franta nu a gasit inca resursele proprii de crestere.

 

Britancii si irlandezii – au trecut ei si peste criza aceasta

Cu cateva banci afectate pe parcursul acestei crize, Marea Britanie isi pastreaza un model de evolutie si o anumita distanta de problemele interne ale celorlalti europeni. Nu pare ca britanicii vor renunta pe urmatorul ciclu economic la a se dezvolta prin prisma pietelor financiare si imobiliare, nu s-a intamplat nici exodul de business-uri din City-ul londonez cum se preconiza acum cativa ani. Ce ar fi insa de dorit este ca urmatoarea crestere sa nu mai presupuna aceleasi deficite bugetare si comerciale greu de controlat la un moment dat. Pana atunci, observam +0,6% estimarea de crestere a Marii Britanii si +1,1% pentru Irlanda anul acesta.

 

Sudul Europei – anul acesta sa fie ultimul de scadere. Sau nu ?

Nu este prima data cand estimarile anunta ca anul in curs este ultimul de scadere pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia. Cu toata opozitia interna fata de Troika acolo unde aceasta a intervenit – primele 3 tari din enumerarea anterioara, acestea nu au putut evita regulile de baza din macroeconomie: tari supraindatorate, cu deficite bugetare structurale, la un moment dat primesc finantare conditionata de ajustari interne. Iar asta nu pentru ca asa doreste Germania, ci pentru ca asa s-ar comporta si doua persoane sau doua companii in momentul in care se imprumuta intre ele.

Dupa 3-4 ani de scadere economica, o raza de speranta privind stabilitatea a venit din partea Greciei in primul semestru cu o scadere mai mica decat estimarile, ceea ce muta asteptarea pe intregul an la -3,8% fata de -4,2% cat apare in ultimele proiectii ale Comisiei Europene.

Nou-intrata pe radarul atentiei opiniei publice europene a fost anul acesta Cipru, unde in mod pripit s-a vehiculat varianta taxarii depozitelor, pentru ca apoi sa fie asumate pierderi de catre deponentii privati mari evitand afectarea principiului proprietatii care era pus in pericol de primele comunicari, neinspirate, ale liderilor europeni.

 

Scandinavii par a ne spune: „Pana se hotarasc ceilalti care din cele doua modele este mai bun, noi continuam sa crestem pe al treilea”

Nordul Europei a avut si el ajustarile sale, insa le-a realizat din mers si printr-un reglaj fin. S-a tinut departe de disputa „austeritate vs impuls economic prin cheltuieli publice”, pentru ca au deja un sistem echilibrat intre stat si privat, iar cand se confrunta cu vreo ciclicitate economica isi gasesc repozitionarea. Cand au avut crizele lor regionale – vezi sistemul bancar suedez in anii ’90 – si-au restructurat propriile institutii publice si bancare, fara sa alarmeze o intreaga Europa.

 

Balticii sunt supli, s-au ajustat primii

Estonia, Letonia si Lituania isi propun in acesti ani cresteri economice de 3-4%, mult mai realiste dupa galopul in ritmuri de 6-8% din deceniul trecut. Fiind printre primele tari care s-au ajustat la inceputul crizei, aducand deficitele externe in limite rezonabile, cele 3 tari au evitat si un crah bancar despre care se vorbea in jurul anilor 2009-2010 sub spectrul unor retrageri de finantari din partea scandinavilor.

 

Polonia – cand mai toti ceilalti ies din recesiune, doar nu o sa intre ei acum

Recent existau temeri conform carora, daca Polonia a evitat recesiunea pe primul val al crizei, intr-o anumita masura datorita inertiei fluxurilor de capital provenite din fonduri europene, acum s-ar putea confrunta cu riscul scaderii economice, daca economia europeana decelereaza. Rezultatele partiale la semestru arata doar +0,7% an/an, insa estimarile curente indica in continuare o crestere peste 1% pe intregul an 2013.

Celelalte tari din fostul „grup de la Visegrad”, performere in Estul Europei in anii ’90, au acum o evolutie mixta: Cehia oscileaza intre recesiune si revenire economica, avand turbulente pe scena politica, iar Ungaria este intr-o negociere continua cu principiile economiei private, ceea ce-i restrictioneaza intr-o anumita masura accesul la capital privat. Ambele tari stagneaza in ultimii ani, dar se anticipeaza un plus de peste 1% anul viitor.

 

Ce spune cresterea economica a Romaniei: „am ambalat si celelalte motoare, sau crestem doar daca ploua ?”

Romania se indreapta anul acesta catre un avans al PIB-ului de peste 2%, cu toate ca estimarile europene oficiale sunt usor inferioare. Exista insa discutia referitoare la cat ar creste economia Romaniei fara aportul agriculturii, in conditiile in care doar industria a crescut turatia (mai mult de 6% crestere a productiei industriale in primul semestru), iar sectorul tertiar, al serviciilor, inca nu confirma.

In apropierea noastra geografica, Bulgaria are o crestere inferioara, iar Croatia – recent intrata in Uniunea Europeana – se pregateste sa incheie al doilea an consecutiv de recesiune si sa spere, eventual, la un plus anul viitor. Slovenia continua si anul acesta recesiunea, fara a avea parghii interne semnificative pentru a iesi dintr-un anumit cerc vicios. Totusi, s-a tinut departe de vreo criza bancara, asa cum se credea la inceputul acestui an.

 

Din celelalte tari adiacente Uniunii Europene, anul acesta se distinge Turcia. Ei au crestere economica, iar mai nou, arata ca au si societate civila.

Turcia a avut un avans modest anul trecut, de numai 2,2% insa anul acesta are perspective de accelerare a ritmului. Momentul „Gezi Park” a afectat doar punctual anumite fluxuri de transport, a tinut cu sufletul la gura tarile vecine in momentul in care Primul Ministru Erdogan ameninta manifestantii, insa Turcia pare sa aiba multiple resorturi de crestere interna.

Mai jos redam tabelul cresterilor economice conform ultimelor estimari disponibile din partea Comisiei Europene. Pentru Ucraina si Republica Moldova au fost utilizate estimari ale Bancii Mondiale

CresteriEconomice2013-2014

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.