Economia : De la „Made in Romania” la „Made by Romania” – Conferinta CursDeGuvernare.ro

5 iunie 2014 11:44

CursDeGuvernare_ConfConferinta organizata marti 3 iunie in Aula Magna a ASE de catre CursDeGuvernare.ro a avut drept tema provocarea economiei romanesti de a trece de la produse „Made in” – a se vedea asamblarea pentru care se importa componente, sau pentru care designul si marca apartin altor tari, urmanand ca noi doar sa reexportam ansamblul – la „Made by” care sa integreze si latura de cercetare-dezvoltare, concepere, mergand pana la realizarea produsului finit.

Provocarea de la „Made in” la „Made by” Romania a fost lansata anterior de Prof. Univ. Mircea Cosea, iar cei de la CursDeGuvernare.ro au dedicat o conferinta cu 10 invitati in Panel, care au oferit tot atatea unghiuri referitoare la unde ne aflam.

In prima parte, in urma Cuvantului de deschidere al dlui Profesor Pavel Nastase – Rector al ASE, urmatorii 4 vorbitori au expus viziunea lor asupra temei, discutia fiind moderata de Consilierul Guvernatorului BNR, domnul Lucian Croitoru:

1. Dragos Paslaru – Director GEA Strategy & Consulting, s-a referit la „Capcana tarii cu venituri medii”, grup din care face parte si Romania. Daca o astfel de tara poate creste pe seama veniturilor salariale mai reduse si a imitatiilor tehnologice pana la un punct, pentru a evita o anumita plafonare la un moment dat este necesar sa se adreseze din timp problemele structurale, care sa-i permita continuarea dezvoltarii si iesirea din „capcana”.

Intre solutii:

– Consolidarea competentelor inalte ale fortei de munca

– Sprijin public avansat pentru a genera inovare

– Investitii in infrastructura care sa genereze retele si difuzare de cunoastere

Vizualizati aici Prezentarea lui Dragos Paslaru

2. Ionut Dumitru – Presedintele Consiliului Fiscal a abordat o alta tema de actualitate, anume trecerea Romaniei catre adoptarea monedei EURO, conditionata de convergenta reala a economiei noastre catre media europeana.

Intre ideile relevante:

– Convergenta reala nu este „un drum cu sens unic”. Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, au avut demonstrat ca se poate si regresa dupa ce acest drum a fost parcurs, daca structural economia nu converge catre o medie europeana;

– Romania este la sub 50% din PIB-ul pe locuitor mediu al Uniunii (in termeni de PPS – „paritatea puterii de cumparare”), iar toate tarile au intrat in zona EURO cu un PIB peste 60% fata de medie, exemplul recent fiind Letonia. Astfel, Romania va trebui sa creasca economic cu minim 4% in urmatorii 5 ani pentru a indeplini in 2019 aceasta bariera – observata din practica altor state – de minim 60% fata de media europeana la momentul adoptarii EURO.

– Problemele structurale din agricultura, arieratele din economie, ineficienta cheltuielilor publice (desi Romania aloca la nivel european cel mai mare procent din PIB investitiilor publice), gradul redus de colectare in domeniul fiscal – TVA, contributii sociale – zone unde procentele aplicate sunt peste media europeana,

Toate acestea le puteti gasi aici, in prezentarea lui Ionut Dumitru

3. Domnul Valentin Lazea – Economistul Sef al BNR a identificat cateva explicatii pentru raritatea produselor „Made by Romania”:

– productivitatea ridicata a muncii, accesul usor la finantarea firmelor, inclusiv a IMM-urilor si un ecosistem prietenos pentru investitii si inovare sunt intre conditiile pentru a trece la „Made by”, capitole la care Romania nu exceleaza.

Toate cele 3 aspecte de mai sus sunt detaliate in Prezentarea domnului Valentin Lazea, accesibila aici

4. Prof. univ. dr. Moisa Altar porneste de la locul Romaniei in jocul global, pozitie cuantificata prin Global Competitiveness Index 2013-2014, unde tara noastra ocupa locul 76 din 148 de tari. Detalierea pozitiilor obtinute de Romania la diferitele criterii – institutii, infrastructura, mediu macroeconomic, sanatate si educatie si altele – este disponibila in materialul de mai jos.

„Cresterea productivitatii este cheia reintoarcerii la o crestere sustenabila in Europa” – citat din Bart van Ark, autor al lucrarii „Productivity and Digitalisation in Europe: Paving the Road to Faster Growth”, este una din afirmatiile centrale ale prezentarii dlui Profesor Altar, disponibila aici

 

Al doilea Panel, moderat de domnul Florin Pogonaru – Presedinte al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, a fost deschis de doamna Maria Grapini – fost Ministru al Turismului si IMM-urilor, actualmente europarlamentar. Ideile reafirmate pentru a merge catre produse „Made by Romania” sunt: necesitatea unor programe de finantare a IMM-urilor, incurajarea antreprenoriatului si intoarcerea consumatorului roman catre produse romanesti. Discursurile celorlalti invitati in Panel:

5. Florin Talpes – CEO Bitdefender, unul din exponentii  „Made by Romania”. Dl Talpes a evocat  eroarea politicii Romaniei de a incuraja multinationalele din domeniul software (n.red. cu referire la ajutoarele de stat catre grupuri mari, precum Microsoft sau IBM), care din punct de vedere strategic ne mentine in zona de „tara pentru outsourcing”, in loc sa incurajeze dezvoltarea competentelor si produselor de soft locale.

Florin Talpes a sintetizat in prezentarea sa:

– pasii iesirii grupului sau Bitdefender in strainatate: invataminte si recomandari referitoare la vanzari si la protejarea marcilor si patentelor;

– cresterea unui Brand si care sunt cele 3 meserii care lipsesc sau necesita a fi dezvoltate in piata romaneasca pentru a avea succes in iesirea altor marci si altor grupuri in exterior;

– necesitatea de a sti si sa vindem, nu numai sa creem ceva valoros din punct de vedere tehnic.

Prezentarea domnului Florin Talpes – aici

6. Alin Valentin Angheluta – Lector univ. dr. ASE, Facultatea de Marketing, s-a referit la Efectul tarii de origine asupra perceptiei cumparatorului unui produs. Imaginea țării în general se reflectă asupra imaginii produselor provenind din țara respectivă, fiind un criteriu important de decizie, în cazul lipsei de informații suplimentare, gradului scăzut de informare sau al implicării reduse a consumatorului.

Accesati prezentarea pentru a vedea Top 10 tari, asa cum sunt ele percepute de consumatori pe 6 industrii relevante: Ce tari sunt lider de brand la nivel mondial pe Food & Beverage, Personal Care & Beauty,_Automotive, Electronic Goods sau Luxury

Rolul statului in „Country of Origin”: consolidarea imaginii de tara, incurajarea dezvoltarii brandurilo sectoriale, recunoasterea companiilor de succes care depasesc granitele tarii.

7. Gabriel Biris – Managing Partner Biris-Goran a propus sub-tema de Fiscalitate si competitivitate economica:

– Fiscalizarea muncii: Gabriel Biris ilustreaza complicata „schema logica” devenita imposibil sa fie administrat si propune variante simplificate, care sa armonizeze fiscalitatea mai multor tipuri de venituri.

Cu cat ramane o persoana in urma unui cost de 2.000 RON pe diferitele tipuri de venituri: de la 1.680 sau 1.587 RON daca vorbim de castiguri de capital, coborand pana la 1.095 RON, salariul net pe contract individual de munca, ceea ce arata un dezechilibru intre impozitarea excesiva a muncii, si cea scazuta a capitalului.

Gabriel Biris propune reducerea masiva a cotei agregate de impozitare a muncii, sau alternativ o reducere moderata, efectul fiind gestionabil in ambele cazuri pentru buget.

– Fiscalizarea investitiilor – cea mai anti-economica masura fiind taxa denumita popular „taxa pe stalp”, a carei eliminare o sustine dat fiind efectul de descurajare pe termen lung a investitiilor in economie.

– Reformarea fiscalizarii consumului – unde Romania are intre cele mai mici rate de incasare a TVA-ului (48% evaziune !!! – fata de numai 15% in Bulgaria dupa reformarea ANAF de la ei), in conditiile unei rate aplicate intre cele mai mari. Frauda cu TVA este o problema nu doar in Romania, ci una la nivelul Uniunii odata cu disparitia vamilor in interiorul acesteia, asadar o regandire a principiilor in materie de TVA este necesara inclusiv la nivel european.

Prezentarea lui Gabriel Biris poate fi accesata aici

8. Tony Romani – de la EY Romania (fost Ernst & Young) a sintetizat tendintele si oportunitatile in fuziuni si achizitii si impactul acestora asupra brandului de tara.

In anii recenti, investitorii au preferat achizitii in imobiliare – preponderent oportunistic (active „distressed”), energie regenerabila, financiar-bancar, componente auto, cateva segmente din alimentar, materiale de constructii, media/IT/telecom si retele de retail.

In 2014 focusul investitiilor se prefigureaza a fi: Telecom, media si IT; servicii financiare; achizitii oportuniste in imobiliar; energie; industrie usoara;

EY se implica de asemenea prin programele sale in dezvoltarea antreprenoriatului in Romania.

Accesati aici prezentarea lui Tony Romani

 

Comentariul EconomicZoom: Tema De la „Made in Romania” la „Made by Romania” merita continuata sub diverse forme in dezbaterea publica, fiind necesara inclusiv conturarea unei mentalitati de tip „Made by” la nivelul mediului de afaceri. Aceasta tema poate fi dusa si la nivel regional (Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Craiova s.a.) si accentuata pe diversele sub-teme incipiente, pentru a genera politici publice coerente in directia dezirabila.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.