STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, MACROECONOMIE, Politica cu impact economic, Legislatie & Mediu de Afaceri, Politica Fiscala - Taxe & Impozite, Buget & Finantare Deficit

Dezbaterea de la sediul BNR: Responsabilitatea fiscal – bugetara si Codul Fiscal

BNRMiercuri 22 iulie 2015 a avut loc la Banca Nationala a Romaniei – sala Mitita Constantinescu – conferinta „Responsabilitatea fiscal-bugetara si Codul Fiscal”, eveniment de dezbatere pe tema Codului Fiscal. Momentul ales este unul in interiorul perioadei de legiferare, dupa cum a remarcat Bogdan Olteanu (Viceguvernator BNR), dupa ce Codul a fost retrimis in Parlament de presedintele Iohannis. Au luat cuvantul Ionut Dumitru – presedinte al Consiliului Fiscal, Dan Manolescu – Secretar de Stat in Ministerul Finantelor si Radu Craciun – presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar Bancari si Economist-sef al BCR.

 

Ionut Dumitru: Sa nu repetam greselile altora sau ale trecutului nostru

Presedintele Consiliului Fiscal a avut in repetate randuri o pozitie critica fata de amplitudinea reducerii de taxe. „Intrebarea nu este a reduce sau a nu reduce taxele, intrebarea este cat de mult ne permitem”.

O prima intrebare este: de ce este incurajat consumul care si asa se tureaza, iar nu incurajam munca si investitiile, cu scaderi de presiune fiscala in acele zone (reducerea suplimentara de CAS asa cum aparea in prima varianta de masuri a fost eliminata). In 2015-2016 este foarte probabil sa ne situam cu crestere peste potential (cresterea economica potentiala a Romaniei fiind estimata la circa 3%), majoritatea economistilor fiind de acord ca nu este necesara o impulsionare suplimentara a consumului.

Cele 3 componente care duc in final la majorarea deficitului bugetar sunt estimate astfel:

  1. a) cresterea deficitului ca urmare a unor venituri mai scazute la buget, sau „Efectul de Runda I”. Minusul la buget ar fi de 17,1 miliarde RON in 2016 (sau 2,3% din PIB) daca s-ar implementa masurile asa cum sunt prevazute in Cod – masuri axate in principal pe scaderea impozitelor indirecte (TVA, accize etc).
  2. b) masuri care nu au legatura cu Codul Fiscal si se refera la cresteri de cheltuieli bugetare:

– Rovana Plumb s-a grabit sa si anunte zilele trecute majorari de salarii in sectorul bugetar cuprinse intre 20 – 70% in urmatorii doi ani, estimate a avea un efect brut de 15 mld de RON, respectiv un efect net de 10 mld RON asupra bugetului (sau 1,3% din PIB).

– cresterea asumata a cheltuielilor cu apararea cu inca 1% din PIB incepand cu anul 2017

  1. c) cu semnul plus, adica in sensul diminuarii deficitului, ar actiona cresterea incasarilor la buget pe fondul cresterii economice induse de scaderea taxarii. Estimarile Consiliului Fiscal indica +0,2% din PIB in 2016, mergand pana la 0,7% in 2018.

 

Alte cateva observatii ale lui Ionut Dumitru in contextul recentei crize si in context european:

– toate tarile si-au crescut datoriile in criza, inclusiv Finlanda a ajuns de la sub 40% la 60%.

– mai toate tarile au o convergenta a deficitului structural catre tintele asumate la nivel european. Daca Romania ar devia de la tinte, ar fi un exemplu singular de iesire ‘in decor’

– acum suntem cu datoria publica la 40% din PIB. Daca pe crestere economica nu ne cream rezerve prin politici contraciclice, respectiv deficite mici sau chiar excedente in anii buni, pe urmatoarea recesiune care inevitabil va veni, un deficit de 3% va deveni brusc 5 sau 6%, iar datoria publica s-ar duce lejer peste 60%, ceea ce devine problematic.

– cu astfel de deficite asa cum ar rezulta din implementarea, asa cum sunt ele anuntate acum, a masurilor din Codul Fiscal, coroborate cu cresteri de cheltuieli, datoria publica a Romaniei ar ajunge la 45% inca din 2017.  Legislatia nationala deja prevede niste praguri de inghetare la 45-50-55% din PIB datorie publica: la un prim nivel se ingheata salariile in sectorul public, la 55% se ingheata chiar pensiile, asadar ne-am putea epuiza potentialul viitor de crestere in aceasta zona relativ rapid.

 

Cititi aici prezentarea lui Ionut Dumitru – „Responsabilitatea fiscal-bugetara”

 

Dan Manolescu: Nu Codul Fiscal este problema, ci dinamica cheltuielilor bugetare

Codul Fiscal este doar un instrument de asezare a taxelor in economie, iar pentru a ne incadra in tintele de deficit trebuie sa operam in alta parte, anume pe latura de cheltuieli bugetare. Dan Manolescu a evidentiat ca in ultimii ani veniturile bugetare au crescut cu 7-10 miliarde de RON anual, ceea ce ar acomoda un eventual minus de venituri („efect runda I”), coroborat cu un plus provenit din „runda a doua”. Acest argument a fost combatut insa din sala de avocatul pe fiscalitate Gabriel Biris: „veniturile la buget au crescut pentru ca au crescut taxele in ultimii ani, nu pentru ca a crescut economia”.

Dan Manolescu a avansat cifra de +0,58% excedent bugetar la iunie 2015, conform datelor estimate la acest moment.

 

Radu Craciun: „Am o scrisoare catre mediul de afaceri. Ce ati prefera: sa scada TVA-ul la 19%, sau sa creasca cheltuielile in educatie cu 1 miliard de euro?”

Potentialul de dezvoltare spontana a Romaniei, fara o strategie generala, s-a cam epuizat, considera Radu Craciun. Pana acum, ne-am pozitionat catre o fiscalitate scazuta pentru a fi atractivi pentru investitorii straini, doar ca aceasta intretine un cerc vicios. „Doar prin fiscalitate scazuta nu adresezi si celelalte obiective pe care un investitor vrea sa le vada – infrastructura, eficienta.”

 

Valentin Lazea, Economist-sef al BNR, a avut o interventie din sala in care a reaccentuat ca nu era nevoie de stimularea consumului prin Noul Cod Fiscal: „este ca si cum un sofer ar merge la vale, masina capata viteza, iar el apasa si mai mult pe acceleratie gandindu-se ca nu va fi nevoie vreodata sa mai apese pe frana sau sa faca un viraj”.

 

Daca incurajam doar consumul riscam sa cadem in „middle income trap”

Conceptul „capcanei venitului mijlociu” sau „middle income trap” caracterizeaza tarile cu PIB/locuitor in zona 9 – 11,000 USD, asa cum este si Romania in aceasta perioada. Tarile care ajung in aceasta grupa provin de regula din foste tari manufacturiere, care au fost competitive prin salarii scazute, insa acel avantaj este pe cale sa se epuizeze. Daca tarile nu investesc in tehnologie, infrastructura, in industrii cu valoarea adaugata mare, risca sa ramana pentru o lunga perioada de timp in aceasta ‘capcana’ – vezi Brazilia sau Africa de Sud.

Exemple de tari care au reusit sa evadeze din aceasta zona: Letonia, Slovenia, Polonia.

Si revenind la dilema privind stimulul fiscal: este bine sa incurajam consumul prin scaderea abrupta a TVA-ului? Sau ar fi fost mai bine sa incurajam investitiile, dezvoltarea si munca, prin micsorarea impozitelor directe?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.