STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, Finante & Servicii Profesionale, Politica Monetara & Inflatia, Piata Monetara, Banci & BNR

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Autor: Adrian N Ionescu – Cursdeguvernare.ro

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5% (de la 2,25%).

Majorarea dobânzii a survenit în pofida auspiciilor care păreau potrivnice acestei eventualităţi, în urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Este a treia majorare din acest an, celelalte două având loc în ianuarie, cu câte 25 de puncte de bază, de la nivelul de 1,75%, la care începuse anul 2018.

Consiliul de administraţie al BNR a luat în unanimitate decizia de majorare a ratei dobânzii de referinţă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Armonizarea” guvern – BNR

Totodată, BNR susţine în continuare „armonizarea” politicilor guvernamentale cu cele monetare, potrivit declaraţiilor gubvernatorului BNR de luni.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun: asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Este o necesitate – datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!”, a declarat Mugur Isărescu

Nu spun ca acum armonizarea e totală, dar stăm mai bine”, a spus guvernatorul BNR, întrebat despre discuțiile avute la Camera Deputaților cu președintele acesteia.

„Votul popular” și economia

Pe de altă parte, între „votul popular” și ceea ce „vrea economia” intervine prudenţa firească a BNR, care, „ca orice bancă centrală”, caută să evite eventuale ajustări dureroase ale dezechilibrelor, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu.

„Noi suntem mai prudenţi, pentru că exdecentul de cerere nu este comensurabil. Nu poţi să spui exact cât este de mare decât când apare, ca turnesolul, în balanţa de cont curent. Acolo nu mai poţi să minţi și atunci e cam târziu, sunt deja persiuni asupra cursul, dobânzii și corcția poate să fie durereaoasă”.

Aceasta este „judecata BNR ca și a băncilor centrale: este mai greu sa corectezi cererea tăind, prin majorarea dobânzii, a impozitelor. De aceea suntem mai prudenţi, ca să nu ajungă societatea sa facă aceste corecţii dureroase”, a explicat guvernatorul BNR.

Unde se duce dobânda?

Guvernatorul BNR a reamintit că „epoca – pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani – a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut”.

Normalizarea regimului dobânzilor, în sensul „clasic, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei”, a adăugat Mugur Isărescu.

În consecinţă, „cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart”, a mai spus guvernatorul BNR.

„Ce aş vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, nu am împuternicirea Consiliului dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

„Noul scenariu al prognozei (privind inflația) reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului”, potrivit comunicatului BNR.

Totodată, „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea:

  • prețurilor administrate,
  • a condiţiilor de pe piaţa muncii și
  • a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Alte repere:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească până la 4,95%, în luna martie 2018, de la 4,72%  în luna anterioară.
  • Plusul de ritm (inflaţionist) a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0% în luna martie, de la 2,9% în februarie.
  • Avansul indicelui inflaţiei CORE2 ajustat reflectă:
    • presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie,
    • majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi),
    • unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi
    • continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
  • Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
  • Deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

BNR a mai luat și deciziile:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

 

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.