Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

9 decembrie 2016 17:19

Autor: Victor Bratu , Cristian Grosu– Cursdeguvernare.ro

gaze_Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

Chestiunea în litigiu

Totul a început cu Ordonanța 7 din anul 2013 emisă de guvernul Ponta – prin care impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale – în acea perioadă de disperare financiară care a dus și la introducerea ”taxei pe stâlp”.

Următorul pas a fost făcut de către conducerea actuală a Ministerului de Finanțe, în urma negocierilor cu actorii din piața românească, dar – lucru esențial !– în alte conjunctură de preț.

Detaliile :

Ministrul de Finanțe Anca Dragu anunța în urmă cu 2 săptămâni  că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore. Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului guvern și a viitorului Parlament.

În paralel cu acest proiect, principalii actori interni din piața gazelor – Romgaz și Petrom- au solicitat, afirmă surse din Ministerul de Finanțe, modificarea ordonanței care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Demersul a fost bazat pe constatarea că prețurile internaționale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanță.

Ca ”revanșă” față de presiunile constante pe care reprezentanți de marcă ai industriei petroliere le-au făcut pentru menținerea nivelului de redevențe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanța rămâne neschimbată.

Dar, ceva se schimbase : tendința prețurilor a fost de a coborî între timp sub minimul impozitat prin Ordonanță, astfel încât producătorii interni ar fi fost puși în situația să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la prețul de vânzare.

În scenă intră în acest moment – cel puțin în explicațiile oficialilor implicați în mecanism  – o prezumtivă teamă de Curtea de Conturi

Rusia, la concurență cu Romgaz

O interpretare originală a conducerii Romgaz (cel mai important producător intern) asupra semnificației prețului minim de 72 lei/MWH (la care se face impozitarea minimă prevăzută de Ordonanța 7 din 2013) a dus la aplicarea unor prețuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale.

Autoritatea de reglementare privește situația detașat. “Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susținea Niculae Havrileț (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Un detaliu aici: prețul gazelor de import e mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preț mai mare decât cel de vânzare.  

Procentul de 40% importuri este o probabilitate, președintele ANRE  prezentând cursdeguvernare.ro situația la zi: importul zilnic este de 10 milioane mc/zi pentru un consum intern de 40 milioane mc/zi.

Asta înseamnă că astăzi România consumă 25% gaze din import. Importul este asigurat de companii din Rusia.

De precizat: potrivit statisticilor oficiale ale ANRE, în ianuarie 2016, importurile contau în proporție de 5% în piața de consum internă. Nivelul s-a menținut relativ constant până în aprilie 2016 (5,96% importuri).

După acest moment, pe fondul scăderii prețurilor internaționale, ponderea importurilor începe să crească până la nivelul a 25%, comparabil cu cota de piață internă a Romgaz.

dependenta

Cum pierde Bugetul minim 300 milioane euro

Ordonanța 7/2013, documentul în discuție, avea ca termen original de aplicabilitate data de 31 decembrie 2014, fiind prorogată în decembrie 2014, respectiv în decembrie 2015 cu câte un an.

Termenul de aplicabilitate al ordonanței expiră la 31 decembrie 2016.

Prin decizia Finanțelor de a păstra nemodificată Ordonanța 7, luînd în considerare doar efectele prețului minim, dar nu și data până la care se aplică prevederile actului normativ, bugetul ar pierde de anul viitor venituri importante.

Surse din piața energetică au declarat cursdeguvernare.rostatul încasează din impozitul aplicat pe veniturile suplimentare la gaze mai mult decât încasează din redevențe.

România a încasat în 2015 redevenţe petroliere şi miniere în valoare circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro).

Soluția de urgență ar fi recursul la tradiționala ordonanță decembristă, practicată în ultimii 2 ani.

Surse specializate din domeniu afirmă că aceasta ar fi varianta cea mai proastă. ”În mod normal, ordonanța 7/2013 ar trebui modificată fundamental, iar prețul minim de referință la calculul impozitului, 72 de lei/MWh, ar trebui înlocuit cu prețul de vânzare. Atfel, suntem la extreme, fie avem reglementări rigide, care nu prea au legătură cu piața, fie ne va lipsi reglementarea. Cu riscul aferent pentru buget”, afirmă sursele curdeguvernare.ro.

Prejudiciile pentru Romgaz

Ordonanța 7/2013 nu a dat bătăi de cap Romgaz deoarece, la momentul adoptării, prețul pe piața nereglementată era mai mare de 72 lei/MWh. Problemele au apărut în 2016, își amintește directorul general  Romgaz Virgil Metea, odată cu instabilitatea prețurilor la gaze naturale și după un control al Curții de Conturi, care a concluzionat că Romgaz a depășit cota de piață la vânzarea de gaze la populație.

cote

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.