ANALIZE SECTORIALE, MACROECONOMIE, ISD - FDI & Investitii & Parcuri Industriale, Constructii & Imobiliare

Statul paralel al subdezvoltării: Trei ani de scădere a sectorului construcții, în paralel cu creșterea economică. Diferențe față de suratele din Est

Autor:Marin Pana– Cursdeguvernare.ro

Datele statistice publicate oficiale dezvăluie un paradox de proporţii:

România este ţara care poate să consemneze o creştere robustă an de an  pe bază de construcţii aflate pe un trend general de scădere.

Am ales ca bază de raportare pentru 2018 anul 2014, deoarece acesta a marcat ieşirea din criza economică şi reluarea trendului crescător al PIB.

După cum se poate observa, în contrast cu creşterea economică înregistrată pe total economie, sectorul construcţiilor a mers relativ slab, până a ajuns, în ultimii doi ani, să aibă o influenţă negativă asupra rezultatului economic.

Ceea ce apare ca bizar pentru o ţară aflată în proces de dezvoltare şi de recuperare a decalajelor faţă de Occident.

Pentru a avea o imagine mai clară a importanţei relative şi a efectelor asupra rezultatului sectorial de ansamblu, ar fi important de văzut cum se prezintă ponderile utilizate la calcul în structură şi pe obiective de construcţii.

Simplificat, situaţia ar fi cam aşa:

contează cam 60% construcţiile noi şi 40% reparaţiile la cele deja existente sau 40% clădiri (din care mai puţin de o treime pentru locuit !) şi 60% construcţii inginereşti (vezi tabelul).

 

2018 – mai jos, da! – decât 2014

Aşadar, am asistat la scăderi în 2018 faţă de 2014 pe aproape toată linia, cu valorile cele însemnate la clădirile nerezidenţiale (a se citi, mai degrabă, investiţii greenfield), la reparaţii capitale ( adică repunerea în parametri de hale industriale etc.) şi la construcţii inginereşti ( aici ar trebui citit că s-a redus activitatea şi aşa anemică pe partea de infrastructură, cu accent pe autostrăzi).

Scăderi induse în mare parte de incapacitatea de a folosi fondurile europene puse la dispoziţie ( desigur, cu respectarea unor reguli ce le-au făcut puţin atractive pentru interesele particulare locale) şi de alocările bugetare dirijate tot mai mult pe sistem populist, cu tăiere de la investiţii pentru alocarea de beneficii sociale şi salarii ( pentru încadrarea, fie şi la limită, în regulile de deficit).

Singurul segment aflat pe creştere pe ultimii patru ani, cel al construcţiilor rezidenţiale, a frânat brusc în 2018 după expansiunea importantă din 2017 (care nu ne-a ferit, totuşi, de o influenţă negativă per total în PIB). În plus, de reţinut, reprezintă în structura sectorială, mai puţin de o optime ca pondere în rezultatul final.

În context, întrebarea care se pune ar fi dacă am putea merge pe acest stil de dezvoltare economică, având frâna de mână trasă în construcţii.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.