STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, MACROECONOMIE, EUROPA, P.I.B. & STATISTICI

Competitivitatea economiei românești: fă ceva non fiction din acest film SF

Autor:Adrian N. Ionescu– Cursdeguvernare.ro

Un paradox: În timp ce economia crește spectaculos, competivitatea scade. De ce se întâmlă asta pare că e clar – au identificat problemele majoritatea vorbitorilor conferinței „Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro în Aula Magna, la ASE.

De ce nu se schimbă lucrurile când știm exact care sunt problemele cu care se confruntă economia? Răspunsul încă întârzie. Dar câteva chestiuni sunt clare: ține doar de voința decidentului politic să așeze economia pe un făgaș normal, iar momentul la care vor apărea aceste decizii poate fi devansat nu doar de conjuncturi economice și financiare, ci și de insistența, de presiunea exercitată de mediul academic și de afaceri.

Pe scurt, ideile și mesajele transmise de vorbitori:

Nicolae Istudor: Banii pe un doctorat ar trebui să se regăsească într-o soluție pentru economie

Rectorul ASE a propus Ministerului Educaţiei să nu mai finanţeze nici o teză de doctorat, „dacă ea nu reprezintă o comandă socială din partea unor organizaţii economice. Altfel, nu-şi găseşte rolul”

„Universtitățile, inclusiv ASE, trebuie să își schimbe atitudinea și să propună soluții fundamentate pentru ce are nevoie economia”, a spus profesorul Nicolae Istudor, rectorul ASE, al cărei consiliu de administrație se întrunea chiar miercuri pentru a decide oferta de cercetare a instituției pentru mediul economic.

Avem pe ordinea de zi decizia de a transmite către organizaţiile economice şi instituţiile publice adrese, ca să ne propună teme de cercetare, atât pentru cadre didactice, dar şi pentru tezele de doctorat”, a declarat Nicolae Istudor, care consideră importantă și necesară colaborarea cu mediul economic. Altfel, „cercetăm împreună cu doctoranzii noştri ceea ce stabilim numai noi, profesorii”.

O temă de cercetare, afirmă Nicolae Istudor, presupune foarte mulţi bani, pentru că un grant doctoral înseamnă, pe domeniul economic, 24.000 de lei pe doctorand pe an, iar aceştia trebuie să se “regăsească undeva, într-o soluţie fundamentată ştiinţific”.

Andreea Paul: Problema nu e că suntem pe ultimul loc, ci că viteza de deteriorare crește

„În pofida creșterii economice constante în România din 2011 încoace, nu reușim să ne îmbunătățim semnificativ competitivitatea economică și socială, din contră, regresele competitivității României în ultimul an s-au accentuat”, a declarat Andreea Paul, președinte al INACO (Inițiativa pentru Competitivitate).

Mai rău, a fost îndeplinit integral doar un singur obiectiv din cele 27 al Stategiei Naţionale de Competitivitate, la cinci ani de la elaborarea acesteia, potrivit monitorizării realizate de INACO, în absenţa celor oficiale.

Alte 7 obiective au fost „parţial realizate, iar 19 nerealizate, ba chiar înregistrând regrese semnificative”.

Regresele au dus la retrogradarea României în topurile mondiale ale competitivităţii:

  • cu 9 poziții până la locul 45 la „ușurința de a derula afaceri” (raportul Doing Business al Băncii Mondiale)
  • cu 9 poziții până pe locul 64 la „competitivitatea talentelor” (Indexului Global al Competitivitiății Talentelor)
  • cu 6 poziții în raportul Global al competitivității al Forumului Economic Mondial

Capitala României, care are cele mai mari venituri pe cap de locuitor din România și cele mai ridicate investiții țară, pierde 16 poziții în ultimul raport global al competitivității urbane, până pe locul 188 în lume, din 200 de orașe analizate.

„România are cea mai modestă economie inovatoare din UE, ceea ce se ştia, dar noutatea este că avem cea mai accentuata viteză de deterioarare a performanţelor inovatoare in ultimii 5 ani”, a remarcat Andreea Paul.

Din 137 de țări analizate în raportul Formului Economic Mondial, „noi ne aflăm în topul rușinii mondiale la achiziția de noi tehnologii de către Guvern, pe locul 133. Vă imaginați că 132 de țări reușesc să facă treabă mai bună decât noi din acest punct de vedere?”, a mai spus Președintele INACO.

„Aceste aspecte duc la următoarea realitate. România este pe ultimul loc în UE la ponderea resurselor umane angajate în știință și tehnologie, ceea ce ne dă șanse mici de a progresa în viitor”, a conchis Andreea Paul.

Mihai Daraban: Există baze de date ținute secrete la nesfârșit, nu reușim să aflăm ce importăm, de fapt, pe branduri

„Guvernantii să conștientize realitatea din teren când fac politici economice. Nu poți da o lege doar pentru capitalul românesc, dar să faci un caiet de sarcini care să nu descalifice o firma cu capital romanesc din primul paragraf – este posibil”, a spus Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și industrie a României (CCIR).

Oficialul CCIR a deplâns situația potrivit căreia, din 22.000 de exportatori, primii 100 acoperă 51% din volumul exporturilor și numai 3 au capital românesc, dintre care unul este Oltchim , în insolvență.

„Din cifrele statului reiese că 73% din comerțul nostru exterior este către UE, că mai sunt 7-8 procente către țările europene non-UE și pe restul planetei contăm cu 15%. Câteodată îți e și rușine. Ai cifrele de comerț între România și o țară din America Latină și îți e rușine să spui în ce constă această cifră. Vorbim de 3-5 containere pe an. Războiul competitivității și inovării s-a pierdut”, a mai spus Mihai Daraban.

Președintele CCIR a mai reclamat că există încă  „baze de date ținute la un secret desăvârșit. Încercăm să aflăm referitor la cele 75,6 miliarde euro importate anul trecut, în ce constă această cifră. Vrem să știm un import pe brand. Să știm cât este din 76,5 miliarde euro cât este Samsung. Probabil dacă vedem 2-3 miliarde, ne facem bagajul, ne ducem la Seul și îi întrebăm ce vor de la viața noastră ca să ajungă să producă în România. Este o cifră ținută la secret. Încercăm de 4 ani. Am pus această cerere către INS și Autoritatea vamală, inclusiv cu antetul ministrului Meleșcanu. Nici dânsul nu a obținut. Nici domnul Laufer nu a obținut, nici domnul Petrescu înainte. Este un secret de stat”, a mai spus Mihai Daraban.

Paula Pîrvănescu: Secretul e la internaționalizarea afacerilor, pregătim siteul Business Romania pentru luna viitoare

Paula Pîrvănescu, Secretar de Stat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a prezentat inițiativele instituției în domeniul internaționalizării afacerilor derulate de companii românești, care favorizează creșterea competitivității.

Paula Pîrvănescu a vorbit despre succesul International Business Forum, eveniment organizat în august care a reunit la București 850 de oameni de afaceri români, 350 de companii naționale și reprezentanții a 50 de ambasade.

Oficialul ministerului a vorbit și despre lansarea platformei de afaceri Business Romania, spunând că aceasta va fi funcțională până la jumătatea lunii octombrie.

”Cu această platformă încercăm în primul rând o debirocratizare la nivelul informației. Vor exista informații legate de finanțările care pot fi accesate”, a anunțat secretarul de stat, care a mai promis că până în luna noiembrie vor fi prezentate inclusiv informații privind condițiile de finanțare din 2019 ale programului de internaționalizare al afacerilor.

Oficialul ministerului a asigurat în finalul discursului că în programul de guvernare există măsuri în sprijinul inovării și creșterii de competitivitate.

Valentin Lazea: Nu mai ține competitivitatea prin energia ieftină, salariile mici și devalorizarea monedei

Economistul şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, a atras atenţia asupra deficitului de cont curent, al doilea cel mai mare din UE, despre care „mulți spun că e ok, cât timp e sub 3% din PIB. Da, dar trebuie să ne uităm din ce club facem parte și dacă în acest club avem o poziție total marginală”.

„Este nevoie de creșterea competitivității, pentru că, atunci când vom intra în zona euro nu va mai funcționa competitivitatea prin devalorizări, ci doar prin calitate” a avertizat, în nume personal, Valentin Lazea.

Noua paradigmă a competitivității, care trebuie aplicată în România, înseamnă ”să mizăm pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare și cu inovare, dar asta înseamnă niște reforme structurale care trebuie să aibă loc, pregătitoare pentru ca aceste lucruri să se întâmple, anume dezvoltarea sistemului educațional și dezvoltarea cercetării ș dezvoltării, unde nu stăm deloc bine”, a explicat economistul şef al BNR.

Pe de altă parte, competitivitatea viitorului nu presupune „imputuri ieftine, prin forță de muncă ieftină, taxare mică, energie ieftină cum ne-am obișnuit 28 de ani, ci know-how, inovare, infrastructură și service asigurat la timp”, a mai spus Valentin Lazea.

„Driverul care imprimă mișcarea, este statul. Nu o să vedeți niciodată sectorul privat că ia leadership-ul, să facă infrastructură, reforma sănătății. Întotdeauna, primii pași trebuie să-i facă Guvernul și apoi abia sectorul privat”. Dar statul are nevoie de bani, de venituri bugetare: „Dacă noi vrem un stat cu fiscalitate minimală, statul nu o să facă nimic. Nici sectorul privat, care să și așteaptă după stat, nu o să facă nici el nimic.

Dacă lucrul acesta nu-l înțelegem, să fim sănătoși, o să stăm mult și bine în aceeași situație. (…) Fiscalitatea se mai poate reduce? Răspunsul meu este categoric nu. S-a ajuns la fundul sacului”, a conchis Economistul şef al BNR.

Bogdan Dumitrescu: Acum se vede că taxele mici nu țin loc de reforme structurale

”Indicele Competitivităţii Globale se construieşte pe 12 piloni, iar România stă cel mai rău la cei referitori la sofisticarea mediului de afaceri, respectiv la capacitatea de a livra produse cu valoare adăugate mareși care încorporează un grad ridicat de inovare. Stăm foarte prost la sofisticare și inovare și prost la educație și sănătate”, a remarcat profesorul Bogdan Dumitrescu, membru al Consiliului Fiscal.

Profesorul Dumitrescu a mai avertizat că factorii care influențează competitivitatea sunt structurați clar, pe cei 12 piloni. ”Dacă vrem să schimbăm ceva, aici trebuie umblat”, a fost sfatul oferit guvernanților de către Bogdan Dumitrescu.

Cât despre fiscalitate, „taxele mici nu substituie reformele structurale. (…) Și fără să creștem taxele putem orienta resursele suplimentare venite din creșterea econoimică către domeniile care cresc competitivitatea”, a mai spus Bogdan Dumitrescu.

Carmen Mărcuș: Soluția sunt produsele cu valoare adăugată mare – scurtătura spre convergență e inovarea

Pentru convergența reală cu Zona Euro „avem nevoie de progrese în infrastructură, dar la fel fac şi celelalte ţări membre. Avem nevoie de scurtături, precum inovarea și îmbunătățirea mediului de afaceri”, a spus Carmen Mărcuș, consilier la Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Altfel, dacă până în 2016 cotele de export au reflectat costul unitar redus al muncii, ulterior acesta a început să crească și „este nevoie de reforme structurale care să susțină tranziţia către produse de export cu valoare adaugată mare”.

Carmen Mărcuș a repetat că în analiza economiei românești efectuată de Comisia Europeană există recomandări de țară care ar trebui luate în considerare. Altfel, în lipsa unor reforme structurale rapide, ”riscăm o aterizare bruscă”. Oficialul Comisiei Europene a mai scos în evidență un alt paradox reliefat de cifre: există o foarte bună creștere economică, adevărat, dar aceasta nu pare să se simtă și în buzunarele oamenilor din moment ce cresc și ponderea riscului de sărăcie, și inegalitatea veniturilor.

Iancu Guda: Am crescut numai în salturi și riscant – în 10 ani am ajuns la 27%. Polonia a crescut încet și a ajuns la 38%

Economistul Iancu Guda, COFACE, a făcut o scurtă radiografie a ultimilor 10 ani din punct de vedere economic, radiografie în baza căreia a prezentat 10 concluzii.

Una dintre acestea s-a bazat pe o comparație: O companie este activă 10 ani, în medie, în România, dar 20 de ani în PoloniaEconomia românească a crescut în salturi şi numai cu 27% în 10 ani, în vreme ce creșterea în Polonia a fost relativ constantă, dar de 38% în aceeași perioadă.

Acestea ca și nenumărate practici antreprenoriale neeficiente dovedesc faptul că mediul de afaceri nu se maturizează în România, spune Iancu Guda.

„Pe fondul unei creșteri economice galopante, riscul companiilor crește. Avem multe companii mici cu riscuri mari. (…) Avem mai puține insolvențe, dar severitatea acestora și a impactului asupra economiei crește și vorbim de pierderi tot mai mari”, remarcă economistul.

Ionuț Sas: Digitalizare și tehnologie – singura șansă să ardem etapele

„Multe țări au introdus reglementări care facilitează investițiile în proprietatea intelectuală, care să creeze locuri de munca și valoare adaugată, ceea ce s-a văzut și la noi, după stimulentele pentru sectorul IT”, a spus Ionuț Sas, Tax Partner PwC Romania, membru al boardului AmCham Romania.

România, spune Ionuț Sas, are însă de ars multe etape pentru a deveni competitivă prin digitalizare, în condițiile în care „economia în sine va deveni digitală și fiecare industrie va trebui sa jongleze cu tehnologiile pentru a fi competitivă”.

„Dacă nu creem o politică fiscală ca să atragem și să stimulăm economia digitală, vom pierde un tren în care nu ne vom mai putea sui. De pildă, cu cât vei avea mai multe servere pe teritoriul tău vei putea avea încasări din taxe mai mari”, a mai spus Ionuț Sas, care este și unul dintre experții PwC.

În schimb, „noi avem servere care stau sa cedeze, căci sunt ocupate 97%, vezi situația ANAF”, a adăugat expertul PwC. În aceste condiţii, folosirea unor tehnologii precum blockchain, pentru preluarea unei părţi din povară, par un scenariu îndepărtat în România.

Ar trebui să ne uităm spre economia colaborativă, a fost îndemnul lui Ionuț Sas, care referitor la taxare a indicat că mai potrivit ar fi să începem cu transparentizarea relației stat-contribuabil și cu reducerea gap-urilor de colectare a diverselor impozite și taxe.

Ionuț Sas a oferit (și el) exemplul Poloniei, care a implementat dosarul standard de audit digital, prin care contribuabilul îşi transferă datele şi dialoghează cu Fiscul.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.