Coface: Calitatea si viteza cresterii economiei Romaniei depind de infrastructura si de calitatea mediului de afaceri

10 aprilie 2014 14:31

economieCoface a revizuit in crestere estimarea pentru avansul economic al Romaniei, de la 2,1% la 2,3%. Raman insa vulnerabilitatile interne, dar si externe, pe fondul anexarii Crimeei de catre Rusia.

Compania de evaluare a riscului Coface a revizuit in crestere de la 2,1% la 2,3% estimarea privind cresterea economica a Romaniei in 2014, insa calitatea si viteza cresterii economiei tarii depind de infrastructura si de calitatea mediului de afaceri. La acestea se adauga pericole externe, dupa ce Rusia si-a anexat Crimeea, in ciuda avertismentelor Occidentului cu sanctiuni la adresa Kremlinului.

„Calitatea si viteza cresterii economice din Romania depind de infrastructura si de calitatea mediului de afaceri. Infrastructura in Romania este o problema. In ceea ce priveste guvernanta, Romania, la fel ca si Polonia, sta mai bine decat alte tari din Europa emergenta, dar este loc de mai bine”, a declarat Yves Zlotowski, economistul-sef al Coface, in cadrul „Conferintei Riscuri de Tara Coface 2014”, la care invitat de onoare a fost Leszek Balcerowicz, fost vicepremier al Poloniei, fost ministru de Finante si fost presedinte al bancii centrale poloneze. Alaturi de economisti romani, in cadrul evenimentului, s-au conturat idei, estimari si vulnerabilitati ale economiei locale, dar si internationale.

Anul trecut, economia Romaniei a crescut cu 3,5%, iar 2014, Coface estimeaza o crestere de 2,3%. Compania a facut o serie de ajustari ale evolutiei indicatorilor macroeconomici din Romania si considera un aspect ingrijorator nivelul de credite neperformante. „In ciuda unei reveniri sanatoase a economiei romanesti, avem o fragilitate in domeniul corporate”, sustine Zlotowski. Coface a mentinut ratingul Romaniei la nivelul „B”, calificativ acordat si Bulgariei, Croatiei si Ungariei.

Compania de evaluare a riscului estimeaza o crestere economica de 2,9% pentru Polonia, comparativ cu 1,9% in 2013, de 1,9% pentru Cehia, de la 1,1% anul trecut, de 1,6% pentru Bulgaria, de la 0,6% in 2013. Cele mai mari cresteri sunt estimate pentru Letonia, de 4,2%, si Lituania, de 3,4%. Media de crestere a PIB in Europa Emergenta este prognozata de Coface la 2,1%, similara cu cea din 2013.

Invitatul de onoare al evenimentului, Leszek Balcerowicz, a facut, la randul sau, o serie de estimari economice, construind, totodata, o analiza a riscurilor aparute ca urmare a anexarii Crimeei de catre Rusia, atat pentru stabilitatea economiilor cat si pentru securitate, in general.

Leszek Balcerowicz pariaza pe o accelerare a cresterii economice in Europa emergenta, generata de economiile dezvoltate. „Cresterea economica globala se va accelera si va fi generata, pentru prima oara in ultimii cinci ani, de economiile dezvoltate, precum SUA si zona euro”, Balcerowicz, considerat unul dintre arhitectii reformelor in Polonia.

Accelerarea cresterii economice in zona euro este datorata revenirii unor tari considerate problema, Grecia, Spania, Portugalia, si va fi acompaniata de normalizarea politicii monetare, este de parere polonezul.

In privinta tensiunilor Occident-Rusia, Balcerowicz sustine ca Occidentul are un potential urias de a solutiona aceste tensiuni cu Rusia, nu prin actiuni militare ci economice, tinand cont de diferentele majore dintre economiile celor doua parti, asa cum indica PIB – in SUA si in UE PIB-ul este de peste 20 de ori mai mare decat cel al Rusiei. Mai exact, economia Rusiei este slaba structural, in sens macroeconomic, 70% din PIB depinde de exportul de materii prime. Sectorul financiar este fragil si depinde de economiile occidentale, economia Rusiei a crescut cu 1% in 2013 si va inregistra crestere zero in 2014. In Occident este nevoie de mai multa coordonare in jurul valorilor comune, a spus Balcerowicz. Cat priveste Ucraina, polonezul considera ca a avut loc o agresiune a unui stat nedemocratic asupra unui stat cu potential democratic.

 

Radiografia economiei romanesti

Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, invitat la conferinta Coface, considera putin probabila intrarea Romaniei in zona euro, in urmatorii 10 ani. Invitat la conferinta Coface, Lazea a apreciat ca România are nevoie de cel putin 9-10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB-ului /locuitor ajustat la paritatea puterii de cumparare de 60% din media UE, fara de care este putin probabil sa fie primita in zona euro.

„La sfarsitul anului trecut, PIB/ locuitor in Romania ajustat la paritatea puterii de cumparare era de 50% din media UE. Tarile cele mai sarace care au fost primite pana in prezent in zona euro au fost Estonia, in 2011, cu un PIB/locuitor ajustat de 66% din media UE si Letonia in 2014, cu un PIB/locuitor ajustat de 60% din media UE. Este putin probabil ca zona euro sa isi deschida portile unui stat-candidat avand un PIB/locuitor mai mic decat nivelurile amintite, deoarece ar insemna sa isi creeze probleme si sa creeze probleme si statului respectiv”, a afirmat Lazea, care a tinut sa precizeze ca aceste opinii sunt personale, si nu implica BNR.

Lazea a explicat ca pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, Romania ar trebui sa creasca timp de noua-zece ani cu doua puncte procentuale mai mult decat media europeana. De exemplu, atunci cand UE isi va relua ritmul mediu de crestere de 1,5% pe an, Romania va trebui sa creasca sustenabil cu minimum 3,5% pe an.

Problema, spune economistul-sef al BNR, este aceea ca PIB-ul potential al Romaniei, in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productie) este de circa 2% pe an.

PIB-ul efectiv poate varia cu +/-1% fata de PIB potential, in functie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscala) pot stimula doar temporar o crestere a PIB peste potential. Pentru o crestere sustenabila, de durata, este nevoie de politici in sfera reala a economiei, care sa potenteze cei trei factori capital, forta de munca, productivitate.

Inainte de criza, Romania avea un potential de crestere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criza, din cauza reducerii semnificative a investitiilor straine directe, a scaderii numarului populatiei apte de munca, precum si cresterii modeste a productivitatii.

Economia a trebuit sa se ajusteze la intrari de investitii medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici in 2009-2013 fata de 2004-2008. O modalitate de a compensa acest handicap ar fi fost atragerea in totalitate a fondurilor europene, dar de abia in 2013 intrarile nete de fonduri europene au atins 4 miliarde euro, afirma Valentin Lazea. Forta de munca s-a diminuat semnificativ, in acelasi interval de timp, ca urmare a intrarilor mai mici ale tinerilor care au implinit 18 ani (253.000/an fata de 364.000/an), consecinta a scaderii natalitatii dupa ’90.

Ca si concluzie, economistul-sef al BNR afirma ca solutiile ar fi cresterea absorbtiei fondurilor europene, stimularea ramanerii in cadrul fortei de munca a persoanelor din categoria de varsta 65-74 de ani, care sunt capabile si dornice sa munceasca, si investitiile in invatamant.

 

Pensiile in Romania

Leszek Balcerowicz afirma ca tarile care au mentin pilonul II de pensii, precum Romania, trebuie felicitate, mai ales in contextul imbatranirii populatiei si a datoriei publice mari in toate tarile.

„Problema datoriei publice a fost suspendata dar nu rezolvata in majoritatea economiilor mari. De la inceputul crizei, a crescut peste 100% in toate statele. Statisticile cuprind doar datoria explicita. Si in SUA, datoria implicita e mult mai mare, include toate promisiunile, si mai ales pensiile (…) Fie promiti mai putin, fie cresti taxele si atunci afectezi cresterea economica”, a declarat Balcerowicz.

In opinia sa exista state mari care nu si-au rezolvat problemele structurale. „Intai Italia si Franta, tari care au acumulat multe distorsiuni in timp. Reglementari stufoase care cresc costul finantarilor. Statul nu a suferit foarte mult. Liberalizarea e scazuta. Ne trebuie lideri puternici care nu sunt mereu prezenti. N-au rezolvat problemele structurale si se confrunta cu o crestere scazuta”, sustine Balcerowicz.

„China are un sector financiar urias. Activele financiare sunt peste 200%, iar in Polonia in jur de 50% din PIB. Putem presupune ca multe sunt neperformante. S-au bazat pe economiile populatiei, care sunt in crestere. Nu pot sa spun ca este un dezastru, dar vor avea probleme, situatia financiara se va deteriora mai mult decat se anticipeaza (…) India are potential urias, dar are si multe reglementari si multa coruptie”, a completat tabloul Balcerowicz.

El a concluzionat ca, in aceste conditii, marile state emergente nu vor fi motorul de crestere la nivel mondial cum se asteptau analistii.

 

Pensii private

Raluca Tintoiu, sefa departamentului ING Pensii a afirmat ca fondurile de pensii pot investi 500 milioane euro in 2014-2015 in noi oferte publice de actiuni si obligatiuni. Fondurile de pensii private vor ajunge in 2018 la active de 10 miliarde de euro, iar focalizarea ramane pe companii romanesti, insa ofertele publice sunt rare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).

In prezent, fondurile de pensii private au ajuns la active nete de 3,5 miliarde euro, din care 95% sunt investiti in Romania. Fondurile de pensii detin 9,6% din titlurile de stat ale Romaniei, fiind, dupa banci, cei mai mari detinatori de datorie publica.

La BVB, plasamentele fondurilor de pensii se ridica la 480 milioane euro, investitiile fiind regasite in circa 60-70 de companii romanesti. Fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori institutionali locali si asigura peste 10% din lichiditatea medie a BVB.

Fondurile de pensii private obligatorii au fost lansate in 2008, iar in prezent activeaza opt fonduri cu 6,1 milioane de participanti in sistem. Fondurile de pensii facultative au fost lansate in 2007, iar in prezent opereaza zece fonduri, cu un total de 317.000 participanti.

 

Fondurile de investitii

Fondurile de private equity si de venture capital au la dispozitie pana in 150 milioane de euro pentru investitii in companii din Romania, insa in ultimii ani activitatea pe acest segment s-a mentinut la niveluri reduse din lipsa unor tinte atractive de investitii si a mediului macroeconomic, potrivit lui Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investitii private din Romania.

„Fondurile de private equity si de venture capital au investit anul trecut in Romania circa 30 milioane de euro, iar in ceilalti ani, 2011-2012, in jurul a 40-50 milioane de euro, iar daca ar fi sa aducem toate fondurile disponibile pentru Romania acestea ar insemna 70-100-150 de milioane de euro, atat putem sa absorbim”, afirma Nacu.

In opinia sa, fondurile investesc in companii care au crestere, care au un avantaj competitiv si o organizare interna competitiva si un management performant, criterii pe care le indeplinesc destul de putine firme locale.

„O alta cerinta pentru un fond de investitii o reprezinta conditiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este suparatoare si nu intelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem sa il dezvoltam si sa il sustinem. Statul are foarte multe de facut, investitii, infrastructura, politica fiscala. Fara aceste lucruri investitorii nu indraznesc sa vina. Din pacate concluzia este ca redresarea firmelor nu va putea sa vina nici cu bani prea muli de la banci, nici de la noi, ci cu munca proprie si cu performanta companiilor”, considera Nacu.

 

Profitabilitatea companiilor romanesti

Andrei Cionca, managing partner la Casa de Insolventa Transilvania, afirma ca mai mult de jumatate din companiile profitabile din Romania au o marja de profit sub 5%, cel mai performant sector fiind cel imobiliar, dar unde se regasesc si cele mai multe firme neperformante.

„La o analiza detaliata reiese ca 90% dintre companiile care au generat profit in 2012 au o profitabilitate redusa, intre 0 si 25%, dar 56% au marje de profit sub 5%. Acesta este un lucru care ar trebui sa ne ingrijoreze si trebuie analizat in detaliu. De asemenea, companiile cu pierderi sunt in crestere, iar gradul mediu de indatorare este in urcare, fenomen de asemenea ingrijorator. Din aceste motive credem ca aici si acum trebuie sa actionam cu maxima rapiditate, altfel gradul mediu de indatorare al acestor companii va atinge pragul de 100%, de la care companiile trec in insolventa”, sustine Cionca. El adauga ca problema supraindatorarii si a ratei de profit reduse nu este una sectoriala, ci tine de perioada de timp si de capitalizarea companiilor.

Potrivit datelor CITR, 19.800 de firme au un rol determinant in economie, iar acestea au active mai mari de un milion de euro. Dintre acestea, circa 3.200 de firme sunt in stare de insolventa inevitabila sau nedeclarata, din cauza nivelului de indatorare foarte ridicat. In ultimii patru ani, peste 120.000 de firme au intrat in procedura insolventei.

 

Impactul creditarii asupra cresterii economice

Valentin Lazea spune ca impactul creditarii asupra cresterii economice este supraestimat, avansul PIB fiind posibil si fara creditare bancara. El a mentionat insa ca bancile trebuie sa se axeze pe imprumuturile acordate firmelor si mai putin populatiei.

Lazea afirma ca datele arata un impact mai mic asupra cresterii economice a creditarii populatiei si in mai mare masura este influentata evolutia PIB de creditarea companiilor.

„Creditele acordate populatiei sunt pentru consum si pentru locuinte. Creditele de consum nu au fost atat de importante pentru cresterea PIB pentru ca au fost destinate pentru cumparare de bunuri din import, iar importurile nu cresc PIB-ul, ci il diminueaza. De asemenea, creditul pentru locuinte a creat mai putina valoare adaugata, deoarece, pe de o parte, majoritatea tranzactiilor imobiliare s-a facut fara credit, raportul fiind de 9:1, in favoarea achizitiilor fara credite chiar si in perioada de boom, iar pe de alta parte, cele mai multe credite imobiliare au avut ca destinatie cumpararea de locuinte vechi, adica nu au contribuit la valoarea adaugata bruta”, a explicat economistul-sef al BNR.

Mai mult, contributia firmelor din domeniul imobiliar la valoarea adaugata generata de companiile financiare este modesta, de circa 2,5%, inclusiv in perioada de boom.

Desi creditarea firmelor are efecte mai puternice in PIB, aceasta nu a avut totusi efectul scontat, precizeaza Lazea. El explica acest fenomen prin faptul ca doar 12-14% din firme apeleaza la credite pentru finantarea activitatii, preferand creditul comercial si datoriile fata de actionari sau vanzarea de active, siuatie valabila si inainte de criza.

„Creditarea firmelor reprezinta, intr-o buna masura, un potential neexploatat de bancile din Romania”, este de parere Valentin Lazea. In opinia sa, bancile trebuie sa se concentreze pe creditarea firmelor, si nu a populatiei, iar pentru asta, „bancile au nevoie de alte aptitudini, nu mai e de ajuns sa iei pe cineva de pe strada sa dea credite populatiei, ci este nevoie de analisti, care sa stie sa se aplece asupra unui bilant, asupra activitatii firmelor, analiza este mai complicata”, conchide Lazea.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.