Miliardarii din China angajează hoți profesioniști pentru a fura obiecte de artă chineza din muzeele europene.

29 septembrie 2018 08:19

Foto de Bartholomew Cooke

– Din 1840, peste 10 milioane obiecte de artă au dispărut din China –

Exista un val de furturi de opere chinezesti din muzeele europene mult mai pronuntat decat in trecut, iar zvonul este ca operatiunea ar putea avea ramificatii chiar pana la guvernul chinezesc.

Articolul nu intra in detalii de natura morala, legate de modalitatea prin care aceste articole au ajuns in muzeele europene, dar analizeaza ceea ce Alex W. Palmer, investigatorul pentru GQ, a numit unul din cele mai indraznete valuri de crima legata de arta din istoria umanitatii.

Tiparul crimei a devenit evident doar mai tarziu, dar totul pare sa fi inceput in 2010 in Stockholm cu niste masini in flacari intr-o seara cetoasa de vara. Atat a fost necesar pentru a distrage atentia Politiei si a permite intrarea prin forta in pavilionul chinezesc al resendintei regale suedeze – palatul Drottningholm. Furtul a durat doar 6 minute. O luna mai tarziu, in Bergen, hoti au intrat prin tavanul de sticla si au furat 56 de obiecte de la muzeul KODE.

Urmatoarea pe lista a fost Marea Britanie, la Muzeul Oriental de la Universitatea Durham, urmata de un muzeu de la universitatea Cambridge.

In 2013, muzeul KODE a fost „vizitat” inca o data, de unde s-au luat alte 22 de relicve care fusesera ratate prima data.

Château de Fontainebleau, fosta resedinta regala de langa Paris, a fost urmatoarea pe lista in martie 2015. Aici a fost clar vizat muzeul chinezesc in care nevasta lui Napolean al III-lea, ultima imparateasa a Frantei, a creat o colectie din lucrari atat de rare incat valoarea lor era considerata incalculabila. Nota: Majoritatea obiectelor din colectia acestui muzeu fusesera furate din Beijing de soldatii francezi in 1860.

Valul de furturi a continuat, multe din ele neajungand in ziare, datorita ezitarii politiei si conducerii muzeelor de a-si etala slabiciunile, dar furturile care au devenit publice aveau foarte multe similitudini. In majoritatea cazurilor, hotii si-au concentrat eforturile pe arta si antichitati din China, mai ales pe cele ce au fost furate de armatele straine. Multe din aceste obiecte sunt foarte cunoscute, ceea ce le face greu de vandut si prezentat. In majoritatea cazurilor, obiectele par sa fi disparut pur si simplu.

Suspiciunile, chiar de la primul furt din Stockholm, au fost ca aceste furturi au fost comandate. Si acum intervine intrebarea: de catre cine?!?

Pentru cea mai mare parte a secolului 20, liderii chinezi nu au parut preocupati de pierderile tarii legate de antichitati. Arta reprezenta, ca si la noi in vremurile nu de mult apuse, un simbol al decandentei burgheze menite mai degraba distrugerii decat prezervarii.

Pe la inceputul anilor 2000, insa, China devenea mai puternica si bogata, mai increzatoare si clar mai putin comunista (sau, cel putin, abordand un alt stil de comunism). Soarta obiectelor de arta furate a aparut in centrul interesului si mandriei nationale. Dintr-o data, membrii clubului din ce in ce mai mare de miliardari, au inceput sa achizitioneze arta chinezeasca intr-un ritm ametitor. Pentru ei aceasta activitate le permitea sa isi etaleze bogatia exorbitanta, dar si patriotismul. In umbra acestora insa, a fost lansat si un proiect condus de un membru important al statului – China Poly Group, ce avea ca scop gasirea operelor de arta pierduta.

Guvernul insusi a sanctionat activitati similare prin ONG-uri afiliate, sustinute de agentii de stat si de Partidul Comunist. Beijing a anuntat ca planifica sa trimita o „echipa de vanat comori” prin diferite institutii din SUA si Europa. Muzeele nu aveau nici o idee ce inseamna acest lucru. Aveau sa vina evalueze exponatele, sa faca cercetare sau sa le ceara inapoi? Si mai important, pentru cine strangeau acesti „vizitatori” informatiile?

Prima vizitata a fost SUA, la Muzeul Metropolitan din New York. Totul a decurs fara incidente, dar tactica clar se schimbase: China nu mai avea sa stea linistita si multumita intr-o stare pasiva, asteptand intoarcerea artei. In curand, furturile au inceput in Europa.

Pentru prima oara, in 2016, China avea mai multi milionari decat SUA. Acestia s-au apucat sa colectioneze arta chinezeasca cu un entuziasm exorbitant. In 2000, China reprezenta 1% din piata mondiala de licitatie de arta. In 2014, aceasta reprezenta 27%.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.