STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Politica cu impact economic

Cele 5 mari promisiuni economice neonorate in 2013 – 2014

guvern-ponta_foto1. Cel mult 160 kilometri de autostrada inaugurati in 2 ani, desi la inceput de 2013 se promisesera minim 180 doar anul trecut.

 

Despre toate Guvernele Romaniei se poate spune ca au ramas restante la capitolul autostrazi, numai ca pentru 2013-2014 aparuse o diferenta importanta in abordare: inca din 2012, principalele tronsoane de autostrada fusesera impartite in loturi, astfel incat sa se poata lucra in paralel si de catre constructori diferiti, pentru a recompune in final segmentele.

La inceputul lui 2013 se anuntau minim 180 km de inaugurat pe parcursul anului, in realitate fiind dati in folosinta doar 108 km. In 2014, pana la acest moment nu avem inaugurat niciun kilometru de autostrada, insa sunt asteptati 56 pe final de an – respectiv ultimul tronson din Sibiu-Deva (lotul 3) si o portiune din Nadlac-Arad.

Despre unul dintre proiecte, anume Brasov-Comarnic, nu se mai cunosc in mod public detalii de peste jumatate de an. In 2013, Victor Ponta spunea ca nu va mai candida la parlamentarele din 2016 daca nu va fi terminat pana atunci segmentul Brasov-Comarnic. Intre timp, este candidat la Presedintia Romaniei.

„Frana” pusa la capitolul autostrazi are un impact economic semnificativ, fiind intre cele mai importante promisiuni guvernamentale neonorate in ultimii 2 ani.

 

  1. Amanarea altor proiecte majore de investitii, intre care Metroul Drumul Taberei

 

La inceputul acestui an, Ministrul Bugetului de la acel moment – Liviu Voinea – anunta prioritizarea a 20 de proiecte de investitii publice. Gasiti lista lor aici

Diminuarea brutala a cheltuielilor cu investitiile in primul semestru 2014 a dus la amanarea mai multor lucrari importante, intre care Magistrala de Metrou Drumul Taberei. Desi initial definitivarea tunelurilor subterane era estimata pentru iunie 2015, urmand apoi instalarea cailor de rulare, astfel incat pe parcursul anului 2016 metroul sa fie dat in folosinta, stadiul actual al proiectului arata o depasire cu circa 1 an a termenelor de finalizare. Fiind cu finantare europeana, decalarea sau nerealizarea la timp a lucrarilor ar pune in pericol insasi atragerea banilor europeni aferenti.

Alte proiecte majore decalate: finalizarea segmentului de 6 km al autostrazii Bucuresti -Ploiesti de la iesirea din capitala, modernizarea caii ferate Coslariu (jud. Alba) – Sighisoara amanata cu un an.

 

  1. Suntem sub tinta de 50% atragere fonduri europene la final de 2014.

 

Cel mai probabil, tinta de atragere a minim 50% din fondurile europene pana la final de 2014 va fi ratata. In octombrie ne situam la 38% plati dinspre Bruxelles. O comunicare recenta a Ministerului Fondurilor Europene indica o depasire a pragului de 40%, insa alterand masuratoarea: cifra se referea la solicitarile de bani catre Comisia Europeana si nu la platile efective.

 

  1. Esecul privatizarilor Oltchim, CFR Marfa. Lipsa de progres in negocierile privind Rompetrol.

 

Cu toate ca sunt intre cele mai dificile privatizari – Oltchim si CFR Marfa – actualul Guvern promitea „bagheta magica” si solutionarea problemelor celor doua companii, atunci cand venea la putere in 2012. La mai mult de doi ani distanta, Oltchim este in insolventa si opereaza la o treime din capacitatea initiala, acumuland noi pierderi si adancind capitalul propriu negativ, iar CFR Marfa a avut o privatizare esuata anul trecut, fara un plan concret de redresare la acest moment. Nici macar „curatarea” de balastul pierderilor istorice a Oltchim prin crearea acelui vehicul special (SPV) numit Oltchim 2 nu a atras investitorii mult trambitati (Rusia, China, Israel, Germania) s.a.

In cazul Rompetrol, Guvernul a cautat o solutie de compromis in contul datoriilor istorice ale grupulului, datorii achitate doar partial de-a lungul timpului. S-a vehiculat ideea crearii unui fond de 1 miliard de dolari in care statul roman sa aiba o participatie minoritara, insa de peste un an de zile nu exista progrese vizibile in acest sens.

 

  1. „Electo-rata” salvatoare a devenit optionala, cu efect aproape inexistent.

 

In prima jumatate a acestui an, cand Guvernul prin Ministrul Bugetului – Voinea la acel moment – „cauta” variante de incurajare a consumului tocmai dupa ce crescuse fiscalitatea, a aparut proiectul preluat in limbajul curent drept „electo-rata”. Se propunea ca bancile sa reesaloneze creditele celor cu venituri sub un anumit nivel, astfel incat sa devina suportabile in urmatorii 2 ani, evident mutand povara pentru mai tarziu. Proiectul de restructurare nu se aplica pe scara larga in sistemul bancar, ci doar marginal – in situatii de la caz la caz, in negocierea directa client-banca.

Aceasta a 5-a promisiune neonorata este singura de salutat ca nu a fost aplicata. Ea a creat anumite asteptari in randul persoanelor indatorate, dat fiind si contextul electoral al acestui an, insa din punct de vedere al comportamentului economic ar fi incurajat hazardul moral.

 

Desi lista ar putea fi continuata cu alte nerealizari, primele 4 au avut in mod cert un efect negativ de incetinire a evolutiei economiei Romaniei. Motiv pentru care, fie si o iesire marginala din „recesiunea tehnica” in trimestrul al 3-lea, in cazul in care aceasta va fi anuntata vineri 14 noiembrie de catre INS, nu va reprezenta un motiv de apreciere a realizarilor in ceea ce priveste politicile publice.

De fapt vom marca fara doar si poate o incetinire a cresterii an-la-an de la trim. I la 9 luni, aceasta fiind o perspectiva mult mai relevanta asupra cifrelor macro.

In ciuda unui sector privat care a propulsat Romania spre a 2-a crestere din UE dupa Letonia (neasteptatul +3,5% din 2013), asistam la un bilant sub-mediocru al unui Guvern care a pornit sub cele mai bune auspicii ale relansarii post-criza.

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.