STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, Energie & Utilitati & Infrastructura

Care este cantitatea de petrol și gaze de sub Marea Neagră? (editorial, Lucian Davidescu)

ROMANIA CURATA – EDITORIAL – Lucian Davidescu

Răspunsul scurt: probabil foarte mare!

Răspunsul lung: Depinde unde, la ce adâncimi, în ca cantități și tipuri de zăcăminte și – mai ales – depinde dacă depozitele vor fi vreodată localizate cu precizie.

În funcție de toate aceste lucruri, o exploatare poate fi fezabilă sau nu. Un lucru este însă cert: concesionarii vor plăti, mai devreme sau mai târziu, atât cât li se cere!

Poate că vor lăsa la urmă unele exploatări mai riscante. Poate că vor încerca să negocieze, punctual, reduceri acolo unde operațiunile sunt mult prea dificile. Sau poate că, dimpotrivă, se vor bate să plătească oricât de mult în momentul în care prețul petrolului va fi iar sus.

Însă proprietarul resurselor – cetățenii României – vor avea confortul să negocieze prețul doar dacă pornesc de la maximum posibil și mai coboară doar atunci când este cazul, adică atunci când le sunt satisfăcute suficient interesele financiare, economice și strategice.

La cum arată legea offshore acum, cetățenii români promit să vândă cât se poate de ieftin pe termen nedefinit și să nu mai poată vreodată ridica pretenții la mai mult – nici ei nici copiii și nepoții lor.

Contează, desigur, și cât de mare este miza. Una este dacă abia completezi necesarul de import și eventual mai exporți câte ceva, cu totul altceva este când banii de acolo ar fi destui cât să schimbe substanțial în bine soarta națiunii.

Rezervele de gaze estimate până acum sunt undeva în jurul cifrei de 170-200 de miliarde de metri cubi, din care 100 de miliarde bine-documentate și atribuite. Strict pe baza acestei cifre, am făcut o estimare foarte aproximativă la 10 miliarde de euro a sumei care s-ar cuveni bugetului de stat în baza taxării directe a încasărilor, suplimentar față de redevențe, care la rândul lor sunt estimate la 2,8 miliarde de euro.

Dar asta e tot? Cu siguranță NU!

Cu rezervele de la începutul articolului, există un lucru pe care îl știe oricare petrolist offshore și cam oricine altcineva cât de cât preocupat de subiect: Cele mai mari și mai certe rezerve de petrol și gaze se găsesc la și aproape de vărsarea în mare a marilor fluvii.

  • Venezuela, posesoarea celor mai mari rezerve de petrol din lume, este situată la vărsarea fluviului Orinoco;
  • Golful Persic este la vărsarea țesăturii de râuri Tigru-Eufrat;
  • Golful Mexic este la vărsarea fluviului Mississippi;
  • Nigeria – unul dintre marii producători mondiali de petrol – controlează vărsarea fluviului Niger;
  • La vărsarea Nilului, în bazinul levantin al Mediteranei, s-au descoperit abia recent unele dintre cele mai mari zăcăminte de gaz offshore: Tamar (Israel, 2009, 200 mld. mc.), Leviathan (Israel, 2010, 450 mld. mc), Aphrodite (Cipru, 2011, 140 mld. mc), Zohr (Egipt, 2015, 850 mld. mc) – în total, 1600 de miliarde de metri cubi de gaze despre care abia acum 10 ani nu se știa mai nimic!
  • Legenarul petrol și gaz caspic este în aceeași situație. Petrol și gaze au fost exploatate în Azerbadjan și în jurul Mării Caspice încă de acum un secol, la fel ca în România. Însă descoperirile masive în larg au fost făcute abia în ultimii 20 de ani. Exploatarea Kashagan, cea mai mare rezervă de hidrocarburi din lume găsită în ultimele trei decenii, a fost descoperită abia în anul 2000. Sunt acolo 13 miliarde de barili de petrol, cam cât producția curentă a României multiplicată cu 450 de ani, care au transformat Kazahstanul dintr-o țară a lumii a treia într-una aproape prosperă: 1300 de kilometri de autostradă în doi ani!

 

Citeste continuarea AICI

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.