BNR prognozează menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ în viitoarele 3 trimestre

5 august 2015 13:23

Banca Naţională a României a revizuit în jos prognoza privind rata anuală a inflaţiei, de la „în jur de zero” în perioada iunie 2015-mai 2016 la menţinerea în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, urmând să revină la pozitiv până la începutul anului 2017,dar sub limita inferioară a ţintei, transmite Mediafax.

din-nou-suntem-primii-intr-un-top-negativ-romania-a-inregistat-cea-mai-ridicata-rata-anuala-a-inflatiei-din-ue-si-cele-mai-mari-cresteri-de-preturi„În şedinţa de astăzi (marţi – n.r.), CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Comparativ cu evaluarea anterioară, proiecţia trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanţială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflaţiei ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre şi revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului ţintei, până la începutul anului 2017”, se arată în comunicatul BNR după şedinţa CA de politică monetară.

Decizia Consiliului de Administraţie vine în condiţiile în care, pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală şi noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilităţii macroeconomice şi asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanţare externă cu instituţiile internaţionale.

Totodată, la nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creşterii economice şi o accentuare a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situaţia Greciei, evoluţiilor economice din China şi al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, se mai arată în comunicat.

Toţi aceşti factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc şi percepţia investitorilor asupra economiei româneşti, influenţează gestiunea politicilor macroeconomice interne.

Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaţionist tranzitoriu al măsurilor fiscale menţionate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu în condiţiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creşterea graduală a unui excedent de cerere agregată, şi ale majorării costurilor unitare cu forţa de muncă.

Riscurile la adresa proiecţiei sunt generate atât de evoluţiile mediului extern, cât şi de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare şi relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

Economia nu riscă să intre în deflaţie, având în vedere că inflaţia se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul creşte cu 6% şi poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaţioniste după creşterea salariilor, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Răspunsul este nu şi am două argumente. Grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip «şoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% – noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, – dar grosul dezinflaţiei vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat”, a afirmat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflaţie.

El a arătat că dezinflaţia s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

„Şi perioada a fost bine aleasă pentru că s-a suprapus cu o ofertă mare de produse. Credem că această măsură a fost fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei unde există capacităţi de producţie, deci unde ai ajutat economia internă să reacţioneze pozitiv”, a spus Isărescu.

Al doilea argument împotriva intrării în deflaţiei îl reprezintă creşterea de 6% a consumului, care ar putea ajunge spre 10% până la sfârşitul anului.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.