STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, Energie & Utilitati & Infrastructura, Servicii & Comert & Logistica, Telecom & IT-C & Online, Stiinta & Tehnologie

Blue Origin, compania magnatului Jeff Bezos, a trecut cu brio testul de aterizare la punct fix a unei rachete

Blue Origin, compania spaţială a magnatului american Jeff Bezos, fondatorul grupului Amazon, a reuşit să aterizeze la punct fix, într-o coborâre lentă, unul dintre lansatoarele sale spaţiale, făcând astfel un pas major în direcţia fabricării unor rachete reutilizabile, informează Reuters, citat de Mediafax.

Luni, inginerii şi cercetătorii de la Blue Origin au reuşit să plaseze la sol o rachetă suborbitală, într-o aterizare controlată, exact în locul din care racheta decolase mai devreme. Jeff Bezos a spus, marţi, că Blue Origin va efectua în următorii doi ani şi alte teste, înainte de a oferi clienţilor săi posibilitatea de a efectua călătorii în spaţiu.

„Acest zbor de testare a eliminat multe riscuri şi a validat multe dintre elementele de design”, a declarat Jeff Bezos, fondator al site-ului de comerţ online Amazon.com şi proprietar al cotidianului Washington Post.

Posibilitatea de a reutiliza o rachetă pentru zboruri spaţiale viitoare reprezintă un element extrem de important, care va revoluţiona industria spaţială, deoarece reduce costurile de fabricaţie ale vehiculelor spaţiale.

„Atunci când scazi costul accesului la spaţiu într-o manieră foarte semnificativă, atunci vei schimba pieţele, vei schimba ceea ce este posibil”, a adăugat magnatul american.

Aproximativ alţi doi ani de teste riguroase au fost planificate de compania Blue Origin, înainte ca rachetele sale spaţiale din gama New Shepard să transporte călători pe orbită, a precizat Jeff Bezos. Acele vehicule au fost concepute pentru a transporta şase pasageri la altitudinea de peste 100 de kilometri, la limita dintre atmosferă şi spaţiu. „Vom intra în era zborurilor spaţiale comerciale atunci când vom fi pregătiţi. După părerea mea, dacă te gândeşti că trebuie să mai faci un test, atunci faci acel test”, a adăugat magnatul american.

Capsula New Shepard a fost denumită astfel în onoarea lui Alan Shepard, primul american care a ajuns la limita spaţiului, în timpul unui zbor suborbital similar, în 1961, potrivit site-ului publicaţiei The New York Times.

Racheta New Shepard a decolat de pe rampa sa de lansare din Van Horn, în statul Texas, luni, la ora 18.21 GMT, a ajuns la altitudinea suborbitală de 100,5 kilometri şi a reuşit să revină la punctul de lansare, după opt minute, în urma unei aterizări controlate.

Potrivit The New York Times, racheta a aterizat cu o viteză de 7 kilometri pe oră – o viteză mai mare decât mersul pe jos al unei persoane, dar suficient de mică pentru a preveni producerea unor avarii. Capsula New Shepard a aterizat la o distanţă mai mică de 152 de centimetri de locul din care decolase.

În zborurile suborbitale, vehiculele spaţiale nu zboară suficient de repede pentru a atinge viteza necesară pentru a contracara forţa de gravitaţie a Terrei, iar din acest motiv ele reintră în atmosferă ca o rachetă balistică.

O altă rachetă New Shepard a eşuat în încercarea sa de a realiza o aterizare lentă la punct fix, în aprilie, din cauza unei defecţiuni apărute la sistemul hidraulic. După acel semieşec, inginerii de la Blue Origin au realizat un nou design al sistemului hidraulic, care include de acum înainte o pompă de rezervă.

Compania rivală SpaceX, deţinută de miliardarul Elon Musk, foloseşte o abordare similară şi încearcă în testele sale să recupereze etajul superior al rachetelor din gama Falcon 9, în urma plasării lente a rachetelor pe o barjă din Oceanul Atlantic. Deşi au ajuns foarte aproape de a atinge acest obiect, testele companiei SpaceX nu au avut deocamdată succes.

Blue Origin ar putea să concureze în viitorul apropiat şi în industria lansărilor de sateliţi comerciali şi militari. Blue Origin dezvoltă în prezent un motor de rachetă în parteneriat cu United Launch Alliance (ULA), un joint-venture între Lockheed Martin Corp şi Boeing, pentru a înlocui modelul rusesc de motor RD-180 utilizat de rachetele Atlas 5 produse de ULA.

În 2014, Congresul american a interzis folosirea motoarelor ruseşti RD-180 în misiunile spaţiale americane, în cadrul unor sancţiuni iniţiate contra Federaţiei Ruse după anexarea Peninsulei Crimeea.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.