Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a menţinut luni la 2,8% prognoza privind creşterea economică a României din acest an, apreciind că economia va beneficia de ieftinirea petrolului, de investiţii în urcare şi de îmbunătăţirea încrederii în rândul consumatorilor, potrivit Mediafax.
În acelaşi timp, BERD avertizează asupra unor posibile efecte negative generate de tensiunile geopolitice din regiune şi de incertitudinile din zona euro, se arată într-un raport al băncii referitor la perspectivele economice ale ţărilor în care operează instituţia financiară.
„Am menţinut la 2,8% prognoza privind avansul celei mai mari economii din sud-estul Europei, în contextul în care creşterea încrederii şi a investiţiilor, precum şi scăderea preţului petrolului ar putea fi contrabalansate de tensiunile geopolitice în urcare şi de incertitudinile din zona euro”, se spune în raport.
Europa de Sud-Est cuprinde România, Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Macedonia, Cipru, Kosovo, Muntenegru şi Serbia.
BERD este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică a României faţă de Fondul Monetar Internaţional şi de Comisia Europeană, ultimele două instituţii estimând un avans de numai 2,5% în 2015. Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,9% a PIB-ului României, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza de anul trecut.
Pentru Europa de Sud-Est, excluzând Ciprul, BERD estimează o creştere economică de 2,2% în 2015, în creştere faţă de avansul de 1,7% prognozat pentru 2014, dar în scădere raportat la o creştere de 2,6% anticipată în precedentul raport publicat în septembrie anul trecut.
BERD a înrăutăţit puternic prognoza privind economia întregii regiuni în care operează, care include şi ţări din sudul şi estul Mediteranei, de la o creştere de 1,7% în estimată în septembrie la un declin de 0,3%, în special din cauza conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Instituţia estimează că economia Rusiei va intra în recesiune în 2015, iar PIB-ul ţării se va contracta cu aproape 4,8%, faţă de o scădere de 0,2% anticipată în septembrie, pe fondul scăderii preţului petrolului, al lipsei de încredere în rândul investitorilor şi al consumatorilor şi al sancţiunilor economice.