Bancherii spera ca legea „Darii in plata” sa nu fie promulgata de presedintele Iohannis

3 decembrie 2015 22:25

DareInPlataVotata cu o larga majoritate de catre parlamentari, legea „darii in plata” a locuintelor, prin care se acorda posibilitatea restituirii catre banca a bunului ipotecat, fara ca banca sa se indrepte catre alte bunuri sau venituri ale debitorului, este criticata vehement de catre bancheri, care isi pun speranta ca nu va fi promulgata de presedintele Klaus Iohannis.

Legea cunoscuta sub denumirea de „Darea in plata” a fost votata cu 233 de voturi pentru, o abtinere si un vot impotriva, la finalul lui noiembrie, cu toate criticile bancherilor, inclusiv ale guvernatorului Mugur Isarescu, care sustin ca o astfel de lege ar induce riscuri sistemice sectorului bancar. In plus, acestia considera ca legea este „o dedicatie” pentru speculatorii imobiliari.

De cealalta parte, initiatorii legii – deputatul PNL Daniel Zamfir, caruia i s-au alaturat cu semnaturi circa 140 de parlamentari PNL, PSD, UDMR, ALDE si ai minoritatilor – sustin ca acest act normativ corecteaza impartirea riscurilor intre banca si clienti, la acordarea unui imprumut, evitandu-se situatia ca institutiile de credit sa transfere toate riscurile asupra clientilor. Precizam ca, daca legea va fi promulgata de presedintele Johannis, ea va intra in vigoare in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Concret, legea prevede ca o persoana care s-a imprumutat la banca si care nu mai poate plati datoria are posibilitatea sa treaca in proprietatea bancii bunul care a fost ipotecat, iar banca nu poate sa se indrepte decat catre bunul respectiv ipotecat, si nu catre toate proprietatile, veniturile actuale si viitoare, dupa cum prevede actuala legislatie.

Totodata, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie sa transmita creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat, o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate.

Guvernatorul Mugur Isarescu a avut o pozitie clara inca de la inceput privitor la proiectul de lege a „darii in plata” a locuintelor. Acesta se intreba retoric, intr-o conferinta de presa, „cine va mai acorda credite imobiliare, daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea se va face in cladiri?! „Credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati„, acestea dezechilibreaza balanta intre debitorii actuali si viitori si nu are rost sa-i impovaram pe viitorii debitori cu greseala din trecut si prezent. Este subminata viabilitatea activitatii bancare”, afirma Isarescu, la acel moment.

Tot atunci, el a tinut sa puncteze mecanismul client-banca: „banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de ferestre, case, acoperisuri”. Guvernatorul a mai subliniat, atunci, si faptul ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.

Proiectul de lege aprobat de parlamentari mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.

Potrivit sefului Directiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, legea nu raspunde unei probleme sociale, ci ii avantajeaza pe cei care au cumparat imobile inainte de criza, in scop speculativ, si poate genera falimentul unei banci.

„Atata timp cat legea (privind darea in plata – n. r.) nu face diferenta intre tipurile de colaterale de care am vorbit in cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite – n. r.) si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii si care nu mai poate plati creditul, mi se pare ca legea asta nu este o lege buna. Cel putin in forma in care este redactata ea acum, legea nu numai ca ii favorizeaza pe debitorii acestia (speculatori – n. r.), dar va omori si creditarea. Bancile vor creste avansul! Acum este 15% – 20%. Va urca spre 40% – 45% lejer! Legea nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au cu adevarat nevoie de protectie sociala”, a explicat Cinteza.

Acesta a prezentat, recent, o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 milioane de lei, 118 milioane erau restante, la data de 31.10.2015, iar garantiile insumau 508 milioane de lei.

Nicolae Cinteza este de parere ca pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.

In prezent, creditele ipotecare pentru locuinte reprezinta 47% din total, iar daca se adauga si creditele de nevoi personale cu ipoteca se ajunge la 64%, adauga Cinteza, in timp ce rata de neperformanta pentru aceste credite atinge 6,3% – 6,4%.

Intr-un comunicat de presa, reprezentantii Asociatiei Romane Bancare (ARB) sustin ca „legea adoptata (darea in plata – n. r.) induce riscuri sistemice sectorului bancar din Romania, avand impact asupra stabilitatii financiare a acestuia, prin afectarea solvabilitatii bancilor cu posibile consecinte asupra deponentilor. In plus, aceasta lege genereaza un impact direct asupra bugetului statului, prin intermediul programului Prima Casa, care este garantat de FNGCIMM in proportie de 50%”.

Asociatia atrage atentia ca legea „pericliteaza” piata creditului imobiliar, cu consecinte extreme pentru tinerele familii si pentru orice tanar, in general, care vor resimti accesul la credit drastic restrictionat. Ca urmare, va avea un impact negativ asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei constructiilor, a materialelor de constructii si numarului de tranzactii imobiliare.

Considerand, totodata, ca legea contravine prevederilor din Constitutie, dreptului european in vigoare, respectiv Directivei 17/2014, si Codului Civil, „comunitatea bancara solicita alinierea prevederilor nationale la cadrul european dat de Directiva 17/2014 privind returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei„, se mai arata in comunicat.

Directiva europeana mentioneaza ca partile dintr-un contract pot decide de buna voie si doar pentru viitor, incepand cu data de 21 martie 2016, ca returnarea/transferul catre creditor al garantiei este suficienta pentru a rambursa creditul, potrivit ARB. Astfel, „legea incalca principiile neretroactivitatii, predictibilitatii si proportionalitatii legii, precum si dreptul de proprietate prevazute de Constitutia Romaniei”.

Reprezentantii bancilor care fac parte din Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) au trasnsmis o scrisoare deschisa Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, BNR, Ministerului Justitiei, si Ministerului Economiei, Comertului si Turismului, in care isi formuleaza clar opinia: „(…) daca va fi promulgat in actuala forma, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinte negative ireversibile cuantificate in instabilitatea prelungita a sistemului bancar si reducerea drastica in viitor a accesibilitatii creditelor imobiliare si ipotecare pentru consumatorii din Romania, in special tinerii si tinerele familii”.

In Statele Unite ale Americii este o practica instituita in industria financiara, anume raspunderea debitorului sa fie doar la nivelul bunului ipotecat. Astfel, acest principiu al „darii in plata” functioneaza de facto in Statele Unite, nefiind nevoia unei legiferari in acest sens. Pe de alta parte, in Europa este necesara o astfel de prevedere legislativa, pentru ca banca sa nu se mai indrepte impotriva intregului patrimoniu al individului.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.