STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, EUROPA, Politica Monetara & Inflatia, Banci & BNR

Banca Centrală Europeană încheie unul dintre cele mai ample programe de tipărire a banilor din istorie

Frankfurt – Unul dintre cele mai ample programe de tipărire a banilor din toate timpurile, un „gheizer” de lichiditate care ar fi putut împiedica prăbușirea zonei euro, va înceta oficial în câteva săptămâni, într-o încheiere lentă care reflectă riscurile persistente pentru regiune, informează New York Times.

Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat recent că, la sfârșitul lunii decembrie 2018, va înceta să mărească stocul de obligațiuni guvernamentale și corporative, așa-numitul program de relaxare cantitativă (Q.E. quantitative easing) pe care l-a folosit pentru a limita ratele dobânzilor și pentru a încuraja acordarea de împrumuturi.

După un deceniu marcat de recesiuni, crize financiare și turbulențe politice care aproape au distrus zona euro, încheierea programului de cumpărare a obligațiunilor a arătat că Banca centrală a fost suficient de încrezătoare în sănătatea zonei euro pentru a începe să deconecteze această regiune de la aparatele de susținere. A reprezentat, de asemenea, și un fel de justificare.

Deși nu este o surpriză, sfârșitul programului de stimulare – sau, mai exact, sfârșitul extinderii sale – a reprezentat o piatră de hotar pentru moneda euro cu câteva săptămâni înainte ca moneda să marcheze cea de-a 20-a aniversare.

Decizia luată de Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale la începutul anului 2015 de a începe să cumpere sute de miliarde de euro în obligațiuni guvernamentale a fost semnificativă la acea dată și de asemenea controversată. Aceasta a generat provocări juridice și fricțiuni în cadrul Consiliului care include reprezentanți din toate cele 19 țări din zona euro.

Programul a supraviețuit și, în cele din urmă, a schimbat pentru totdeauna modul cum Banca Centrală Europeană luptă împotriva crizelor, sporindu-și în același timp credibilitatea.

Relaxarea cantitativă „face parte acum din setul de instrumente standard; este permanentă”, a declarat joi, pe 13 decembrie, Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene. Anterior, Banca Centrală Europeană a fost văzută ca fiind lipsită de puterea de foc a Comitetului din fruntea Rezervei Federale. Dar acum, a spus Draghi, banca este „ca și alte bănci centrale în ceea ce privește gamele de instrumente pe care le poate utiliza”.

Mișcarea de a pune capăt efortului de aproape patru ani era de așteptat. Banca a semnalat în iunie a.c. că programul de cumpărare a obligațiunilor, care a pompat 2,5 trilioane de euro nou create, sau 2,8 trilioane de dolari, în economia zonei euro, se va încheia probabil în decembrie. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale a confirmat decizia la o întâlnire recentă.

Banca centrală părea totuși să aibă unele îndoieli cu privire la vitalitatea zonei euro. Sentimentul este împărtășit de mulți economiști, iar BCE i-a asigurat pe investitori că reducerea participațiilor la obligațiuni va fi o afacere calculată.

Banca a afirmat într-o declarație că, deși nu va majora totalul participațiilor la titlurile de stat după luna decembrie, banca ar reinvesti banii pe care îi primește atunci când obligațiunile se maturizează. De asemenea, s-a angajat să continue reinvestirea capitalului primit după ce începe să majoreze ratele dobânzilor de la nivelul minim actual al acestora.

Asta înseamnă că un stoc enorm de obligațiuni de stat va rămâne în posesia băncii centrale pentru ani de zile. BCE a subliniat că nu se grăbește să își reducă participațiile și a reiterat faptul că nu va începe să majoreze ratele dobânzilor înainte de sfârșitul verii viitoare.

„Cele mai recente date și rezultate ale sondajelor au fost mai slabe decât cele așteptate”, a declarat Draghi la o conferință de presă. „Acest lucru poate sugera un ritm mai lent de creștere.”

Zona euro este, fără îndoială, într-o formă mai bună decât atunci când BCE a început programul de relaxare cantitativă la începutul anului 2015, pe fondul opiniilor unor experți cu privire la eșecul zonei euro.

Dar, în ultimele luni, creșterea economică a încetinit și riscurile au crescut, incluzând o creștere a tensiunilor comerciale globale, o tulburare a politicii din Italia și haosul continuu în jurul planurilor Marii Britanii de decuplare de la Uniunea Europeană.

Ca un semn amenințător, economia Germaniei, care tinde să stabilească ritmul pentru zona euro, s-a diminuat ușor în perioada iulie-septembrie. Draghi a subliniat recent alte riscuri, printre care se numără și piețele financiare fragile și slăbiciunile pe unele piețe emergente.

Prin reinvestirea banilor proveniți din obligațiunile cu scadență, Banca centrală va menține o limitare a dobânzilor pe piață sau a randamentelor, a declarat Carl Weinberg, economist șef internațional la High Frequency Economics din White Plains, N.Y.

„Câștigurile nu vor crește deoarece BCE a oprit cumpărarea de obligațiuni noi, deși presiunea asupra ratelor dobânzilor va rămâne constantă, în loc să crească în fiecare lună „, a declarat Weinberg într-un e-mail. „Excesul de lichiditate rămâne în sistemul bancar atâta timp cât BCE își păstrează titlurile de obligațiuni stabile.”

Înainte de începerea programului, unii experți au spus că relaxarea cantitativă QE nu ar putea fi făcută în zona euro. Zona euro nu este un guvern și nu emite obligațiuni. Nu a existat nici o formă de datorie pan-regională comparabilă cu obligațiunile de Trezorerie din SUA pe care Federal Reserve le-a cumpărat ca parte a programului de stimulare în situații de urgență.

Banca Centrală Europeană a rezolvat această problemă prin cumpărarea de obligațiuni emise de cele 19 țări membre, proporțional cu dimensiunea economiilor lor. De asemenea, a cumpărat obligațiuni emise de societățile comerciale din zona euro.

Programul a generat critici amare din partea unor cetățeni și economiști, în special în Germania, care au considerat-o ca o salvare de facto a unor țări precum Italia și Spania care ar fi trebuit să fie nevoite să-și rezolve singure problemele. Criticii au susținut, de asemenea, că BCE a oferit în mod efectiv finanțare guvernelor, încălcând legislația Uniunii Europene.

Dar programul a rezistat provocărilor legale, făcând mai ușor ca Banca centrală să folosească în viitor relaxarea cantitativă.

Mario Draghi a refuzat să precizeze de ce ar fi nevoie pentru ca Banca Centrală Europeană să intensifice din nou achizițiile de obligațiuni.

O dezbatere între economiști analizează dacă programul de cumpărare a obligațiunilor a făcut ceva bun. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, o bancă germană, a declarat că a crezut că efectul principal a fost unul psihologic.

„Cred că a fost mai mult vorba despre anunțarea publică a programului – că BCE a făcut ceva – decât despre program în sine”, a declarat Schmieding la Frankfurt săptămâna trecută. „A alimentat un anumit sentiment de optimism.”

Draghi a declarat recent că programul și-a atins într-adevăr obiectivul de a reduce ratele dobânzilor de pe piață și, de asemenea, a făcut sistemul bancar din zona euro mai sigur prin creșterea valorii obligațiunilor pe care băncile le aveau în portofoliile lor. Uneori, în timpul crizei din zona euro, „Q.E. (relaxarea cantitativă) a fost singurul motor al acestei redresări „, a spus Draghi.

Dar șeful BCE a recunoscut că beneficiile sale nu au fost distribuite în mod egal. „Este clar că nu toată lumea s-a bucurat de beneficiile aduse de moneda comună”, a spus el. „Ar trebui să identificăm cauzele acestei situații.”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.