Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

7 decembrie 2018 08:00

Autor:Mariana Bechir,Razvan Diaconu– Cursdeguvernare.ro

O inedită și oarecum bizară decizie a luat guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie:

Angajaţii din sectorul construcţiilor ar putea beneficia de un salariu minim brut de 3.000 lei, iar cel net ar urma să depăşească echivalentul a 500 de euro, conform unui Acord semnat joi de premierul Viorica Dăncilă și de președintele Federației Patronatelor Societăţiilor din Construcţii, Valentin Petrescu.

Dacă vor fi transpuse în legislaţie, aceste măsuri ar putea duce la o scădere a veniturilor bugetare, precum şi la discriminarea celorlalţi muncitori necalificaţi din economie. Aceştia ar plăti taxe pe muncă mai mari, la venituri nete mult mai mici.

Caracterul profund neobișnuit al Acordului constă în amestecul de sume calculate atât în euro cât și în lei, precum și maniera, încă ininteligibilă în care vor fi compensate și subvenționate contribuțiile sociale ale muncitorilor, astfel încât, potrivit Acordului, să nu le fie afectată contribuția la pensie.

Acordul cu patronatele din construcţii a fost aprobat prin memorandum, în ședința solemnă de joi a Guvernului, desfășurată la Alba Iulia, potrivit unui comunicat transmis joi de Palatul Victoria.

Pentru ca la un salariu brut de 3.000 de lei, un angajat să beneficieze de un net de minimum 500 de euro, explică același comunicat, vor fi reduse taxele pe muncă ale angajatului:

Taxele ce revin angajatului se vor stabili astfel încât salariul minim net lunar să depășească echivalentul în lei a 500 euro.

Aceasta înseamnă că taxa pe muncă plătită de angajat (în procent) va fluctua în funcție de paritatea euro/leu.

Salariul minim net de 500 de euro (2.350 de lei, la un curs mediu de 4,7 lei/euro), promis joi de Guvern, este mai mare decât salariul mediu net din acest sector, situat în jurul a 2.000 lei, conform datelor INS aferente lunii septembrie 2018.

Pentru ca un astfel de acord să aibă aplicabilitate fiscală (adică juridică) ar mai fi nevoie de elaborarea legislației care să-l susțină și care să rezolve 3 mari probleme de funționalitate:

1-, cum poți stabili, în mod legal, ca guvern, o referință salarială în euro? Și cum se poate ea împăca cu o altă referință, tot salarială, în moneda națională?

2-, cum ar putea fi administrată constituționalitatea unui astfel de demers legislativ, care poate fi socotit discriminatoriu?

și, 3 – întrebarea cea mare:

Care sunt beneficiarii legislației care va susține Acordul? :

aplicabilitatea unei astfel de legislații e atât de complicată și se întinde pe atât de mulți ani în contextul trecerii integrale a taxelor la angajat, încât singura rașiune o o miză foarte mare:

Companiile din construcții sunt deja foarte determinate să plătească salarii mari și plătesc salarii mari pentru muncitorii pe care-i mai găsesc, încât se pot lipsi de acest intempestiv ajutor guvernamental.

E greu de spus răspunsul corect e cel oferit de datele INS: construcțiile civile sunt ok, însă scăderile dramatice sunt la construcțiile bazate pe investiții guvernamentale: drumuri, autotsrăzi, spitale – de regulă lucrări scoase de pe listele finanțărilor cu bani europeni și trecute la Parteneriatul Public Privat.

Problemele acestui sistem imaginat de Guvernul Viorica Dăncilă

Pentru ca dintr-un salariu minim brut de 3.000 de lei, un angajat să poată primi un net de 2.350 de lei (500 de euro), acesta ar trebui să vireze statului impozite şi contribuţii de 650 de lei, în condiţiile în care, în alte sectoare ale economiei, un angajat plătit la nivelul salariului minim virează taxe de 738 de lei pe lună şi rămâne cu un net de 1.162 de lei.

Aritmetica și Acordul :

– în momentul de față, la un brut minim pe țară de 1.900 de lei, netul este 1.162 lei, deci taxele pe muncă plătite de angajat se ridică la 738 de lei, din care:

  • 25% CAS (pensii): 475 lei
  • 10% CASS (sanatate): 190 lei
  • 10% impozit pe Venit: 73 lei

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.