Valentin Lazea / Responsabilitate individuală şi complicități colective. Populismul economic și alte întâmplări

15 august 2019 22:20

Autor: Valentin Lazea– Cursdeguvernare.ro

Cele două concepte din titlul acestui articol sunt definitorii pentru înțelegerea impasului moral în care se scufundă lumea în general şi România în particular. Să începem cu conceptul de responsabilitate individuală.

Istoricul britanic Paul Johnson arată în cartea sa ”O istorie a lumii moderne (1920 – 2000) ” modul în care, în secolul XX, noțiunea iudeo-creştină de responsabilitate individuală a fost aruncată la lada de gunoi. Mai mulți factori au acționat în acest sens. În mod surprinzător, unul dintre factori a fost descoperirea, de către Einstein, a teoriei relativității.

„La începutul anilor ’20 a început să circule, mai întâi la nivel popular, credința că nimic nu mai era  absolut (subl. ns.): timpul şi spațiul, binele şi răul, cunoașterea şi, mai presus de toate, valoarea. În mod greșit, dar probabil inevitabil, relativitatea se confunda cu relativismul” (op. cit.).

Un al factor l-au reprezentat teoriile pseudo-științifice ale lui Freud.

„….în analiza freudiană, conștiința personală, care s-a aflat chiar în centrul eticii iudeo-creştine şi a fost motorul realizării individualiste, a fost negată, fiind privită ca un simplu dispozitiv de siguranță, creat colectiv, pentru a proteja ordinea civilizată de înspăimântătoarea agresivitate a ființelor omenești”. (op. cit.)

Nu în ultimul rând, romanele lui Marcel Proust şi James Joyce au introdus în literatură tipul anti-eroului, a personajului lipsit de repere morale:

„Romanul secolului al XIX-lea fusese preocupat în esență de succesul moral ori spiritual al individului. „În căutarea timpului pierdut” şi ”Ulise” au marcat nu numai apariția anti-eroului, ci şi distrugerea eroismului individual ca element central în creația imaginativă, precum şi o sfidătoare lipsă de preocupare pentru ajungerea la un echilibru şi la verdicte morale. ”(op. cit.)

Această șubrezire a bazelor morale iudeo-creştine, îmbrățișată cu fervoare de intelectualitate şi de studențime, a facilitat apariția lui Lenin, Stalin, Mussolini şi Hitler. Căci toţi aceștia şi-au găsit discipoli, într-o primă etapă, printre elitele educate şi abia apoi, mult mai târziu, printre masele needucate.

Astfel încât nu trebuie să ne mire lipsa de responsabilitate prezentă astăzi în toată lumea, la nivelul elitelor.

Așa se explică succesul unor demagogi în marile democrații liberale, aşa se explică goana după câștiguri rapide – chiar dacă nesustenabile – ale industriei financiare, așa se explică încercarea disperată a băncilor centrale de a întinde la nesfârșit panta pozitivă a ciclului economic (nepermițând exercitarea rolului regulator al recesiunilor) etc.

În România, aceste tendințe le regăsim amplificate cu asupra de măsură. Este adevărat că, în religia locului, cea ortodoxă, spre deosebire de cea protestantă, noțiunea de responsabilitate individuală nu a ocupat niciodată un loc central. Aici vina este transferată cu ușurință asupra comunității, iar iertarea se acordă ușor. Aceste elemente fac ca o situație deja deficitară la nivel mondial să capete circumstanțe agravante în context românesc.

Iar rezolvarea, în ambele cazuri, trebuie să pornească de la reinstaurarea principiului responsabilității individuale. Un anume individ (şi nu o colectivitate) a promovat o lege proastă, un anume individ (şi nu o colectivitate) a făcut o fărădelege etc. Colectivitatea are, în toate aceste cazuri, rolul de complice (prin acțiune sau inacțiune), dar responsabilitatea nu e niciodată colectivă, ci doar individuală. Complicitatea nu este niciodată unanimă (există întotdeauna o minoritate care sesizează fărădelegea şi protestează împotriva ei). Ea nu este nici permanentă în timp, ci încetează de îndată ce făptuitorul fărădelegii îşi pierde legitimitatea.

Multe din evenimentele întâmplate în ultimii ani în România pot fi citite prin această grilă.

Un exemplu edificator în acest sens îl constituie relaxarea fiscală, promovată începând cu anul 2015 de toate guvernele României.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.