MACROECONOMIE, PIETE FINANCIARE, Politica Monetara & Inflatia, Banci & BNR

Ţinta de inflaţie pe 2018 a fost atinsă: 3,27%. Să vedem cum ne putem stabiliza sub trei procente

Autor:Marin Pana– Cursdeguvernare.ro

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2018 a fost de doar 0,16%, mai puţin decât în urmă cu 12 luni, ceea ce a redus inflaţia anuală la doar 3,27%, semnificativ sub estimarea de 3,5% a Băncii Naţionale.

Explicaţia simplă constă în scăderea pe final de an cu aproape două procente şi jumătate a preţurilor la combustibili, care a avut un efect direct de 0,20% pe indicele preţurilor de consum.

De reţinut şi important pentru percepţia publică a evoluţiei preţurilor, dacă se face trimitere la celălalt indicator statistic de profil, inflaţia medie anuală ( cele 12 luni ale anului 2018 faţă de cele 12 luni ale anului 2017) creşterea preţurilor a fost mai mare, respectiv de 4,63% şi foarte aproape de prognoza oficială de 4,7%.

Pentru modul armonizat de calcul şi datele comunicate la Eurostat în condiţii de comparabilitate cu celelalte state UE, a fost calculată şi transmisă valoarea de 3,0% inflaţie anuală pe 2018 şi 4,1% inflaţie medie anuală. Cifre care se vor regăsi în dreptul României în comunicatele oficiale şi contează pentru criteriile de trecere la moneda unică europeană.

Astfel, dacă vreţi, în condiţiile unei influenţe favorabile conjuncturale, poza de final de an arată ceva mai bine decât filmul pe 2018 al evoluţiei preţurilor, dar este clar că ambele au fost gestionate corect. În condiţii destul de dificile, s-a reuşit o încadrare puţin scontată în ţinta de inflaţie fixată cu mult timp în urmă şi pentru mai mulţi ani la 2,5% plus/minus 1%, independent de măsurile de politică fiscal-bugetară.

Cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna decembrie a venit din partea legumelor şi conservelor de legume (+4,16%, din nou cu cartoful în rol principal, la +5,73%). Dată fiind sezonalitatea, s-ar fi putut spune că nu e o mare problemă dacă nu s-ar observa uşor majorarea în decurs de un an situată la 21,50% per total legume şi +39,64% la cartofi  !! (de unde  rezultă că ar fi necesară o analiză mult mai serioasă şi ar trebui luate măsuri).

A existat o majorare de preţuri semnificativă şi la fructe proaspete (+3,19%) dar aceasta  a fost contracarată de ieftinirea citricelor şi altor fructe meridionale (-3,46%). După cum şi a treia componentă a trio-ului preţurilor volatile, ouăle, s-au scumpit cu 3,25% ( dar, atenţie mare, s-au ieftinit tot în cele 12 luni în care s-au inflamat preţurile la legume, cu 19,35%).

Una peste alta, alimentele ( care deţin cea mai mare pondere în coşul de consum al românilor) s-au scumpit în 2018 cu doar 3,10%, adică sub media generală, produsele nealimentare au urcat peste medie la 3,75% din cauza majorărilor de preţuri la gaze naturale (+16,61%) şi combustibili (+4,57% în pofida scăderilor de preţ pe final de an), precum şi a majorării accizelor la tutun, care au crescut preţurile la ţigări şi tutun cu 4,94%.

Tarifele serviciilor au avansat  anul trecut cu doar 2,44%, valori cu mult mai mari fiind consemnate la transport aerian (23,44%) şi servicii poştale (+21,54%), dar la ponderi relative mici în coşul de consum, şi niveluri însemnate la igienă şi cosmetic (+5,29%, cu +0,52% în decembrie) şi îngrijire medicală (+3,98%, cu +0,49% în decembrie 2018).

De remarcat stabilitatea preţurilor la poziţia cu cea mai mare pondere în cheltuielile populaţiei pentru servicii, cea a serviciilor pentru telefonie (4,05% din coşul de consum), unde majorarea a fost de doar 0,36% pe total an după o scădere de 0,18% în ultima lună. Explicaţia principal în acest caz a fost stabilitatea cursului de schimb euro/leu, la care se raportează facturile de profil.

Inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare, a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele patru luni şi a fost aproape identică cu indicele lunar de inflaţie ( 0,17% faţă de 0,16%). Practic, s-a reuşit păstrarea acestui indicator-cheie cu succes într-un ecart foarte îngust, dacă ne uităm la amplitudinea cu care au fluctuat alţă indicatori.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.