Alimente acide versus alimente alcaline

27 august 2018 12:00
Alimente acide versus alimente alcaline

Autori:
Nicoleta Tupiță, Nutriționist-Dietetician, specialist în nutriție sportivă, colaborator F.R. Rugby
Alin Popescu, Medic primar medicină sportivă, competență apifitoterapie, manager medical F.R. Rugby

Homeostazia acido-bazică este esențială funcționării organismului în limite fiziologice și metabolismului celular. În condiții normale, echilibrul acido-bazic este menținut la un pH arterial între 7.36 și 7.44 și un pH intracelular de 7.2 [1]. Organismul uman are mecanisme foarte specifice pentru menținerea homeostaziei acido-bazice, care nu dau greș decât în situații patologice, cum ar fi boala cronică de rinichi sau boli pulmonare cronice. Rinichii și sistemul respirator au un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic. Există și la nivel intracelular mecanisme prin care se menține echilibrul acido-bazic.

Chiar și mici fluctuații ale pH-ului nu sunt compatibile cu viața, tocmai din acest motiv, mecanismele de menținere a homeostaziei acido-bazice intră în funcțiune indiferent de componenta dietei pentru a se evita stările de acidoză sau alcaloză cronică în organism, care de cele mai multe ori apar doar pe fondul unor patologii existente. Principalul sistem tampon care acționează pentru menținerea echilibrului acido-bazic este sistemul HCO3–/CO2 (bicarbonat/dioxid de carbon). Bolile respiratorii și perturbările metabolice afectează sistemul HCO3–/CO2 conducând astfel și la afectarea pH-ului normal al organismului.

Dieta alcalină a fost și este încă promovată intens în media, în rândul persoanelor care doresc să adopte o alimentație sănătoasă. Din fericire, să adopți o dietă care conține mai multe alimente cu potențial alcalinizant în organism decât alimente cu potențial acidifiant nu are neapărat efecte negative. În căutarea evidențelor științifice credibile cu privire la efectele pozitive ale unei diete alcaline, se poate remarca lipsa unor studii relevante care să arate o legătură clară între un consum predominant de alimente alcaline și sănătatea pe termen lung.

Dieta modernă bogată în carne, brânzeturi, sucuri carbogazoase, sare, alimente prăjite sau intens procesate este considerată a avea un mare potențial de a acidifia organismul și astfel a crește riscul de osteoporoză, boli renale, cancer, reducerea masei musculare [1].

Influența dietei asupra homeostaziei acido-bazice

Există doi termeni diferiți care sunt de cele mai multe ori confundați atunci când se vorbește despre perturbări în homeostazia acido-bazică. Acidoza este un fenomen care predispune corpul la acidemie, dar nu este același lucru cu acidemia. Acidemia este o stare patologică în care pH-ul sângelui scade sub 7.35 [2]. Acidemia este o stare gravă care poate pune viața în pericol, dar este foarte puțin probabil sau imposibil să fie cauzată de alimentație. Prin mecanismele de reglare a pH-ului, organismul uman nu permite în condiții obișnuite să se ajungă la acidemie. Acidemia poate apărea doar în stadiile avansate ale bolilor renale sau respiratorii, cum sunt insuficiența renală sau respiratorie [2].

Acidoza este un fenomen care presupune încărcarea cronică cu acizi a organismului care duce la un efort crescut din partea sistemului tampon și din partea mecanismelor de menținerea a echilibrului acido-bazic. Organismul poate fi supus unei încărcări în exces cu acizi prin: dietă, medicamente sau perturbări metabolice [2]. Când vine vorba de alimente, de cele mai multe ori se face o confuzie între alimentele cu pH acid și alimentele care pot acidifia organismul. De exemplu, sucul de portocale are un pH acid de 3.30-4.19 [3], dar în organism are un efect alcalinizant (un potențial de încărcare acidă renală de – 2.90) [4]. Potențialul acidifiant sau alcalinizant al unui alimente sau al unei băuturi este dat de conținutul în minerale.

Principalele alimente sau băuturi acidifiante sunt cele care conțin aminoacizi cu sulf, acid fosforic (băuturile carbogazoase), fosfați, sare. Chiar dacă la prima vedere sarea este neutră din punct de vedere al pH-ului și nu este metabolizată într-un acid, se pare că este responsabilă de 50% din potențialul acidifiant al dietei americanilor [2]. Mecanismele prin care sarea determină acidifierea organismului nu sunt complet cunoscute, dar se pare că unul dintre aceste mecanisme este afectarea capacității rinichilor de a excreta excesul de acizi în urină. În prezent, există studii care evidențiază o predispoziție mai mare spre acidoza metabolică printr-un consum mare de sare în rândul adulților sănătoși [4]. Efectele adverse ale unui consum mare de sare sunt mult mai accentuate în cazul populației vârstnice. Consumul mare de sare care predispune la acidoză metabolică în rândul vârstnicilor accentuează predispoziția deja existentă de reducere a densității osoase și a masei musculare. Persoanele imobilizate la pat sunt cele care pot înregistra cele mai semnificative efecte negative asupra masei osoase și musculare printr-un consum mare de sare.

O metodă de măsurare a efectului alimentelor asupra echilibrului acido-bazic din organism este PRAL (potential renal acid load) [5]. Indicele PRAL poate fi folositor pentru a face diferențierea între alimentele acide și cele alcaline după o metodă științifică și nu doar pe baza unor presupuneri. Cu cât valoarea PRAL este mai mare, cu atât un aliment are un potențial de acidifiere a organismului mai mare. Pe baza indicelui PRAL se poate spune că brânzeturile tari și maturate, gălbenușul de ou, carnea, orezul, arahidele, nucile și peștele au cel mai mare potențial de acidifiere a organismului. De cealaltă parte stau alimentele cu potențial mare alcalinizant, considerat benefic: fructele, legumele, leguminoasele, unele semințe, vinul roșu și vinul alb, cafeaua.

Potențialul de încărcare renală cu acizi a alimentelor:

Brânză parmezan 34.2
Brânzeturi tari maturate 19.2
Brânză proaspătă cottage 8.7
Iaurt integral 1.5
Lapte integral 0.7
Gălbenuș de ou 23.4
Albuș de ou 1.1
Ou întreg 8.2
Carne de vită 13.2
Carne de curcan 9.9
Cârnați 6.7
Spanac -14
Țelină -5.2
Roșii -3.1
Broccoli -1.2
Unt 0.6
Ulei de măsline 0.0
Arahide 8.3
Nuci 6.8
Banane -5.5
Caise -4.8
Stafide -21
Orez alb 4.6
Pâine integrală 1.8
Spaghete 6.5
Linte 3.5
Mazăre verde -3.1
Vin roșu -2.4
Cafea -1.4

 

Citeste continuarea articolului pe DRALINPOPESCU.RO

Distribuiți articolul

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.