LIFE-STYLE & HOBBY, Telecom & IT-C & Online, Cercetare & Edu & Marketing & Media, Stiinta & Tehnologie

Neuralink creat de Elon Musk vrea ca roboți asemănători mașinilor de cusut să conecteze creierele umane la Internet

Sursa: www.youtube.com

SAN FRANCISCO – Elon Musk aspiră să introducă o conexiune de calculator în creierul uman într-un mod la fel de sigur și de nedureros ca o operație la ochi tip Lasik, scrie New York Times.

Marți seară, pe 16 iulie 2019, Neuralink, o companie în care Musk a investit 100 de milioane de dolari, a detaliat pașii mici pe care i-a făcut spre acest obiectiv. Neuralink a descris un robot „asemănător mașinii de cusut” care poate implanta fire adânc în creier.

Compania speră să înceapă să lucreze cu subiecți umani încă din al doilea trimestru al anului viitor.

Compania susține că sistemul va fi în cele din urmă capabil să citească și să scrie cantități mari de informații. Dar, ca și în cazul a numeroase alte activități ale lui Musk, cum ar fi navete spațiale sau tuneluri futuriste, una dintre cele mai mari provocări ar putea fi ca oamenii săi de știință să nu se poată ridica la înălțimea viziunii sale mărețe.

Elon Musk, directorul miliardar al fabricantului de mașini electrice Tesla, care e recunoscut că „vrea să moară pe Marte, dar nu la impact”, are o reputație de a face lucruri îndrăznețe, precum și de a face afirmații și mai îndrăznețe.

La fel ca inteligența artificială (A.I.), ideea introducerii unui dispozitiv în creier care să permită o comunicare rapidă între oameni și computere ajunge rapid înspre fantezia științifică.

În romanul său SF „Neuromancer” din 1984, William Gibson a prezentat ideea unui obiect numit „microsoft”, un cartuș mic conectat direct la creier printr-un soclu, pentru a oferi utilizatorilor umani cunoștințe instantanee, cum ar fi o nouă limbă străină.

Într-un briefing recent, directorii companiei Neuralink au recunoscut că au un „drum lung de parcurs” înainte de a putea începe să ofere un serviciu comercial. Dar erau gata să discute public despre munca lor. Musk nu a fost la întâlnire.

Un mic procesor este așezat pe suprafața craniului și captează informații de la electrozii care stau de-a lungul unui fir mic ce ar putea pătrunde câțiva centimetri în creier. CreditNeuralink

„Vrem ca această povară a modului de a lucra invizibil să dispară, astfel încât să putem continua să construim și să facem lucruri ca oamenii obișnuiți, cum ar fi prin publicarea lucrărilor știintifice”, a declarat Max Hodak, președintele companiei Neuralink și unul dintre fondatorii companiei.

Elon Musk a fost activ în încercarea de a ajuta la rezolvarea provocărilor de inginerie cu care se confruntă Neuralink, potrivit lui Shivon Zilis, director de proiect la Neuralink.

Compania a primit 158 milioane dolari în finanțare și are 90 de angajați.

În timp ce viziunile cele mai fantastice despre un computer-creier sunt departe de realitate, Musk pare a fi găsit o potențială utilizare medicală.

Hodak a împărtășit optimismul lui Musk conform căruia tehnologia Neuralink ar putea într-o bună zi – relativ curând – să ajute oamenii cu o serie de afecțiuni, cum ar fi ajutarea amputaților să-și recâștige mobilitatea sau să-i ajute pe oameni să audă, să vorbească și să vadă.

Compania spune că chirurgii ar trebui să facă găuri prin craniu pentru a implanta firele. Dar în viitor, ei speră să utilizeze un fascicul laser pentru a străpunge craniul cu o serie de găuri mici.

„Unul dintre marile blocaje este că un burghiu mecanic generează vibrații prin craniu, ceea ce este neplăcut, în timp ce un burghiu cu laser nu ar fi simțit”, conform lui Hodak.

Ei intenționează să lucreze cu neurochirurgii de la Universitatea Stanford și, eventual, alte instituții pentru a efectua experimente timpurii. Jaimie Henderson, profesor de neurochirurgie la Stanford și specialist în tratamentul epilepsiei și utilizarea unui tratament cunoscut sub numele de Stimularea Cerebrală Aprofundată, este un consilier al Neuralink, potrivit lui Hodak.

Într-o demonstrație desfășurată luni la laboratorul de cercetare al Neuralink, compania a prezentat un sistem conectat la un șobolan de laborator care citea informația de la 1500 de electrozi – de 15 ori mai mult decât sistemele curente încorporate în oameni. Acest lucru este suficient pentru cercetări științifice sau aplicații medicale.

Cercetătorii independenți au avertizat că rezultatele de la animalele de laborator ar putea să nu se transforme în succes uman și că studiile la om ar fi necesare pentru a determina cât de promițătoare este tehnologia.

Recent, datele cele mai avansate pentru studiile pe animale provin de la compania belgiană Imec și tehnologia sa Neuropixels, care are un dispozitiv capabil să colecteze date de la mii de celule ale creierului separat.

Firele ar fi inserate în creier printr-un sistem robotic care funcționează într-o manieră asemănătoare unei mașini de cusut. Un ac ar prinde fiecare fir printr-o buclă mică și apoi ar fi inserat în creier de către robot. CreditNeuralink

Una dintre tehnicile distinctive ale lui Neuralink este aceea de a plasa fire flexibile de electrozi în imediata apropiere a neuronilor – celulele mici care sunt blocurile de bază ale creierului.

Abilitatea de a capta informații dintr-un număr mare de celule și apoi de a le trimite wireless la un calculator pentru o analiză ulterioară este considerată a fi un pas important pentru îmbunătățirea înțelegerii de bază a creierului.

Firele sunt plasate folosind ace subțiri, iar așa-numitul sistem de vizionare computerizată ajută la evitarea vaselor de sânge de pe suprafața creierului. Tehnica utilizată de Neuralink implică introducerea unui pachet de fire, care reprezintă fiecare un sfert din diametrul firului de păr uman.

Firele flexibile sunt, de fapt, sandwich-uri subțiri dintr-un material asemănător celofanului, care izolează fire conductoare ce leagă o serie de electrozi minusculi sau senzori, asemănători unui șirag de perle.

Ele pot fi inserate în locații diferite și la diferite adâncimi, în funcție de experiment sau de aplicație. Cercetarea medicală și terapia se pot concentra pe diferite părți ale creierului, cum ar fi centrele de vorbire, vedere, auz sau mișcare.

Flexibilitatea firelor Neuralink ar fi un avans, a declarat Terry Sejnowski, profesor Francis Crick la Institutul Salk pentru Studii Biologice din La Jolla, California.

Cu toate acestea, el a remarcat faptul că cercetătorii Neuralink încă trebuie să dovedească că izolarea firelor lor ar putea supraviețui pentru perioade lungi de timp într-un mediu al creierului care are o soluție de sare ce deteriorează multe materiale plastice.

Este sigur că Neuralink va avea concurență masivă.

În ultimul deceniu, Pentagonul a finanțat cercetări atât pentru științele de bază ale creierului, cât și pentru a dezvolta sisteme de control robotic care să permită controlul creierului asupra dispozitivelor protetice.

Cercetătorii cu finanțare din partea celebrei DARPA – Agenția Proiectelor de Cercetare Avansată în domeniul Apărării au reușit deja să creeze interfețe care să permită cvadriplegilor să manipuleze în mod independent brațe robotice pentru a efectua sarcini manuale, cum ar fi băutul.

Pentagonul a finanțat o varietate de tehnici, inclusiv abordări care folosesc mai degrabă lumină decât electrozi încorporați pentru a capta date.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.