Fără categorie, STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, Politica cu impact economic

Bucurestiul va gazdui 4 meciuri la EURO 2020 – va beneficia Romania de un efect economic corespunzator?

National_Arena_Romania-600x350Autor: Cristian Tudorescu

 

National Arena, in compania selecta alaturi de Wembley si Allianz Arena, dar si de stadionul Baku

 

Bucurestiul va gazdui 4 meciuri din cele peste 50 ale Campionatului European de Fotbal EURO 2020, competitie care se va desfasura in premiera in 13 orase europene. Pe National Arena se vor disputa 3 meciuri din grupe si un meci din optimile competitiei. Celalalte orase care vor organiza partidele sunt:

Londra, cu al sau Wembley pe care se vor disputa cele doua semifinale si finala;

Munchen, Roma, St Petersburg si arena din Baku, acestea organizand meciuri din grupe si cate un sfert de finala;

Dublin, Copenhaga, Glasgow, Amsterdam, Bilbao, Budapesta, Bruxelles – care alaturi de capitala Romaniei vor organiza meciuri din grupe si cate un meci din optimi;

 

Se poate repozitiona Bucurestiul economic si ca infrastructura?

Efectul existentei unei Arene de top in Bucuresti s-a observat deja, cu ocazia unor evenimente majore: Arena Nationala a organizat cu succes in 2012 Finala Europa League, iar de cateva ori pe an strange peste 50.000 de spectatori la meciuri ale echipelor romanesti sau ale echipei nationale.

Desi stadionul propriu-zis genereaza – din estimarile existente – doar circa 1 milion de euro pe an venituri din inchiriere si utilizarea spatiilor, insuficient fata de costul exagerat de peste 200 de milioane de euro al constructiei, efectul unor astfel de evenimente se cuantifica si in consumul de bere sau de entertainment din centrul Bucurestiului, ori in noptile de cazare sau sosirile, plecarile internationale, cand vorbim de suporteri din strainatate.

Odata cu asumarea implicarii in organizarea EURO 2020, Bucurestiul va trebui sa aiba finalizate proiecte de infrastructura necesare orasului: linie de metrou de la aeroport pana in oras, facilitarea iesirilor din Bucuresti catre zona de Nord, modernizarea unor arene precum Stadionul Steaua, Dinamo sau Rapid – care pot constitui baze de pregatire ale echipelor care vor ajunge sa joace la Bucuresti. Vestea buna este ca astfel de lucrari ar fi fost oricum obligatorii, cu alte cuvinte, odata realizate ele isi vor gasi utilizari economice viitoare.

Nu vom vorbi asadar despre drumuri de dragul drumurilor, constructii de dragul constructiilor – vezi Olimpiada de la Soci, ocazie cu care s-a intrat cu buldozerele din plin intr-un oras care si-a pierdut farmecul turistic si cu care s-au ingropat 50 miliarde de dolari pentru orgoliul Presedintelui Putin. Nu am avea nici inaugurarea unor arene pentru sporturi impracticabile sau neatractive ulterior pentru populatie – vezi Olimpiada Atena 2000.

 

Faptul ca Bucurestiul va organiza 4 meciuri importante intr-o luna de vara, iar minim 100.000 de suporteri din 4 tari ar putea tranzita capitala noastra – presupunand aici ca nationala Romaniei s-ar califica, altfel am putea vorbi de aproape 200.000 de turisti in total – iar Metropola este obligata pana atunci sa-si rezolve probleme-cheie de infrastructura, nu poate decat sa insemne un impuls economic.

Aeroportul Otopeni va trebui sa faca fata tranzitarii zecilor mii de turisti, pe parcursul a cateva saptamani. Cel mai probabil, fanii unei echipe vor trebui sa mearga in minim 2 orase pe parcursul meciurilor din grupe, iar avionul va fi cel mai operativ mijloc de transport.

 

O cincime din „Efectul Polonia 2012”. Aceste competitii au darul de a urgenta lucrarile de infrastructura.

Polonia a constituit un caz de succes in momentul co-organizarii Campionatului European (detalii aici). Suplimentul pe parcursul competitiei a fost de aproximativ 700.000 de turisti. Efectele estimate asupra PIB-ului, cumulate pe 2008-2020, au fost estimate la 21 mld zloti, echivaland asadar cu 5 miliarde de euro pe 12 ani. Aritmetic, am concluziona un plus de 400 milioane euro/an in economia poloneza sau +0,1% care s-a adaugat la PIB-ul unui an. Aparent nu este ceva spectaculos, dar este util pe termen lung.

Totusi, minusuri in economia poloneza s-au inregistrat, paradoxal, in cazul unor mari jucatori din infrastructura. Statul polonez a fost inflexibil in renegocierea contractelor semnate, chiar daca pe parcursul lucrarilor au aparut cresteri datorate materialelor de pilda (anii de boom 2006-2007), motiv pentru care mari companii de constructii au ajuns in insolventa, in momentul asumarii diferentei de costuri.

Revenind insa la ce ar insemna, pastrand proportiile, pentru Bucuresti organizarea celor 4 meciuri: sunt de 5 ori mai putine decat a organizat Polonia, au loc intr-un singur oras si, probabil vor mobiliza de 4-5 ori mai putini turisti. Asadar, timp de un deceniu am putea avea 100 milioane de euro la PIB-ul fiecarui an, cumuland 1 miliard de euro suplimentar fata de situatia in care Bucurestiul nu ar fi fost desemnat.

Dar, capitala ar ramane cu metroul din Nordul orasului si cu un acces rutier mai facil. Daca nu am avea aceste deadline-uri impuse pentru 2018 sau 2019, probabil nu le-am avea gata in urmatorul deceniu.

 

Suplimentar, n-ar strica sa avem pana atunci o autostrada (aproape completa) Bucuresti – Budapesta, pentru a viziona eventual si meciuri dintr-o alta grupa a competitiei, pe viu si fara a lua avionul.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.