Tinerete fara batranete. Pensiile romanilor in 2040 – Studiu EFOR si APAPR

22 ianuarie 2015 21:17

EFOR_ConferintaPensiiPrivate_Jan2015Expert Forum (EFOR) si Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) au derulat un studiu si cateva simulari privind posibilele evolutii ale sistemului de pensii din tara noastra, in contextul in care este cunoscut faptul ca cei care au acum varsta sub 45 de ani vor avea o pensie prin Pilonul I din ce in ce mai mica.

Luand drept reper anul 2040 ca varsta de pensionare a unei persoane, studiul ofera raspunsuri la cateva intrebari:

– Ce se va intampla cu pensiile daca se mentin politicile actuale?

– Care e marimea impactului negativ pe care il pot produce politici de limitare sau destructurare a Pilonului II (pensiile administrate privat)?

– Cum pot politicile de ocupare ameliora valoarea pensiilor dupa 2030?

Intr-un context in care se vehiculeaza intrebari de tipul „oare cand voi iesi la pensie, mai primesc ceva de la stat?” sau „de ce sa economisesc printr-o pensie privata”? cat si sugestii de raspuns precum „nu merita acumularea pe termen atat de lung”, iar unele tari (exemplul negativ al Ungariei) au procedat la nationalizarea fondurilor private, studiul este oportun pentru a pune in cifre posibile stadii ale Sistemului de pensii – in special Pilon I si Pilon II – la momentul 2040.

Sunt trei tipuri de presiuni asupra sistemului ‘Pay-As-You-Go’, respectiv Pilonul I sau pensia acordata de stat, iar acestea se regasesc in mai multe tari in care populatia imbatraneste constant, asa cum identifica autorii studiului:

– reducerea absoluta a numarului celor care vor cotiza in sistemul PAYG, pentru a acoperi pensii ale tot mai multor persoane;

– acoperirea de catre sistemul de pensii aproape integral a generatiilor de varsta mai tinere si astfel blocarea oricarei expansiuni cantitative viitoare;

– extinderea sistemului economiei informale, partial si ca raspuns la presiunea fiscala tot mai mare generata de primii doi factori.

 

 

  • Sistemul de pensii pe baza de capitalizare si economisire interna: Pilonul II – pensiile obligatorii administrate privat si Pilonul III – pensiile facultative, plus alte scheme de economisire:

 

Tarile mai dezvoltate au deja o experienta in acumularea acestor active si in transformarea lor in investitie. Fruntasele listei au active acumulate in sistemele de pensii reprezentand dublul valorii PIB-ului. Cateva exemple din graficul de mai jos:

Danemarca – pensiile private (autonome + pensii ocupationale + asigurari ce contin planuri de pensii si altele) reprezinta aproape 200% fata de PIB, volumul total 636 miliarde USD in 2012;

Suedia – 377 miliarde USD reprezentand circa 70% din PIB;

Spania – 179 miliarde USD stransi in schemele de pensii, echivalent cu peste 15% din PIB.

Cehia avea 14 miliarde USD, echivalent cu circa 8% din PIB, iar Austria 22 miliarde USD (7% din PIB).

 EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo1

Romania nu este inclusa in graficul de mai sus. A pornit acumularea prin pensii private Pilon II si III abia in 2005, strangand pana la final de 2013 aproape 15 miliarde RON (circa 5 miliarde USD), echivaland cu 2,35% din PIB. (n.red – pe baza estimarilor la final de 2014, acum suntem la 3,1% din PIB, respectiv active in fonduri de pensii si asigurari cu componenta de pensie de peste 20 miliarde RON, raportat la un PIB estimat de 650 miliarde RON).

„Rolul economisirii interne prin intermediul sistemelor de pensii pe baza de capitalizare va creste enorm – treptat va putea substitui tot mai mult capitalul bancar si financiar extern, mai rar si mai scump”, spun expertii EFOR.

 

  • Cum stam cu impunerea pe forta de munca si cu colectarea?

EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo2

– tarile cu cetateni care au un venit mare per capita si cu cheltuieli sociale mari, au o medie a contributiei sociale ca procent din salariu undeva la 39-40% din salariu. Exemple sunt Grecia, Belgia, Italia sau Franta

– tarile cu cetateni cu venit mare si cu cheltuieli sociale moderate constituie o alta grupa, in care contributiile sociale ca % din salariu au o medie a contributiilor de 30% din salariu: Irlanda cel mai mic procent, Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Germania, Portugalia, iar cele mai mari le gasim in Olanda si Austria in acest grup, peste 40%.

– trecand apoi catre tarile in tranzitie, s-a format grupa celor cu cheltuieli sociale relativ reduse, acestea constituind regula in Estul Europei (Georgia, Albania, Moldova, Rusia, Bulgaria, Letonia, Croatia, Lituania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Romania) – medie in jurul a 35% din salariu, dintre care Romania are cea mai mare rata de contributii sociale, peste 50% din salariu; cu titlu de exceptii, mergand de la estul Europei catre Asia, avem Ucraina si Azerbaidjan (tari in tranzitie cu cheltuieli sociale mari) si Turcia, Kazahstan – tari cu populatie tanara.

Cand vine vorba de colectarea acestor contributii sociale, desi are cea mai mare rata prevazuta fata de salariu, Romania este la o rata a colectarii de circa 10% din PIB, sub Ungaria, Slovacia, Estonia sau Cehia, care practica o presiune fiscala mai redusa pe forta de munca. (n.red. – odata cu scaderea contributiilor CAS la angajator in Romania in ultimul trimestru 2014, calculele se ajusteaza partial, insa concluzia ineficientei relative ramane valabila).

EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo3

Graficul de mai jos este o alta modalitate de a privi relatia intre Rata de impunere si Incasarile efective/PIB. Imaginea sugereaza ca zona optima este aceea a impunerii unor contributii sociale de 35-45% din salariul mediu, pentru a putea spera la incasari din acest tip de impunere de peste 15% din PIB (Belgia, Slovenia, Germania, Austria, Cehia, Franta). Nicidecum ‘iesirea din scala’ a Romaniei, cu peste 55% contributii sociale fata de salariu.

EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo4

 

  • Scenariile privind evolutia pensiilor in Romania descrise mai jos au urmarit sa determine cat va reprezenta pensia medie a romanilor, compusa din Pilon I + Pilon II, orizont 2040, fata de Salariul mediu de la acel moment. Cu alte cuvinte, studiul isi propune, intre altele, sa determine Rata de inlocuire a salariului prin pensie.

  

I. Scenariul „Status Quo” porneste de la urmatoarele premise:

– gradul de ocupare a populatiei active in Romania va ramane constant

– nu se modifica actualul grafic de crestere a contributiilor la Pilonul II, care prevede ajungerea la 6% din salariul brut in 2016 sau cel tarziu in 2017.

In cadrul simularii, salariul mediu brut in Romania a fost estimat pentru anul 2040 la de 1,7 ori fata de momentul 2014, implicand un ritm anual de crestere reala a salariilor de 2,1%/an pe urmatorii 26 de ani. PIB-ul real este estimat a fi de 1,6 ori mai mare decat cel prezent, implicand o crestere medie reala a PIB-ului de 1,9% pe urmatorii 26 de ani.

 

 Scenariul I – Status Quo

EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo5

Daca lucrurile sunt lasate din intertie sa evolueze in ritmul de pana acum, fara vreo interventie privind rata de ocupare sau alte modificari legislative, ne indreptam catre un scenariu in care in 2040 pensia medie rezultata din Pilon I va reprezenta sub 25% din salariul mediu brut, iar Pensia din Pilon II va reprezenta circa 20%, ambele componente totalizand 45% din Salariul mediu brut pe economie la acel moment.

 

 II. Scenariul de crestere a gradului de ocupare a populatiei active

Daca s-ar presupune o imbunatatire a gradului de ocupare astfel incat in 2025, pentru grupa de varsta 20-64 de ani, acesta sa ajunga la 70% (cu 5 ani intarziere fata de tinta Strategiei Europa 2020), iar apoi la 75% la orizontul anului 2040, rezultatele simularilor efectuate de autorii studiului conduc la urmatoarele:

– gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilon I + Pilon II) in anul 2040 va fi tot 45%, insa

– nivelul deficitului fondului de pensii va fi mai scazut, pe termen lung, decat in scenariul „Status Quo”

– scenariul implica crearea unui numar de 625,000 locuri de munca in mod net in urmatorii 10 ani in Romania;

 

III. Scenariul in care se afecteaza negativ evolutia Pilonului de pensii private – este cel mai nociv pe termen lung:

In situatiile in care factorul politic ar interveni in sens negativ, afectand evolutia curenta a Pilonului II de pensii, care dupa cum se observa in celelalte scenarii ar putea inlocui prin pensie 20% din salariul mediu al unui roman in anul 2040, rezultatele se modifica astfel:

Cazul III.a – prin care contributia la Pilonul II ar fi inghetata ca valoare absoluta la nivelul anului 2015 =>  Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilon I+ II) coboara la 37%;

Cazul III.b – prin care contributia la Pilonul II ar fi inghetata ca procent la nivelul anului 2015 => Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilon I + II) este de 43%, comparativ cu 45% in Scenariile I si II

Cazul III.c – in situatia in care statul ar decide la un moment dat nationalizarea totala a Pilonului II (a se vedea Ungaria, iar intr-o anumita masura Polonia) => acoperirea ramane doar prin Pilon I, de numai 24% din Salariul mediu al unui roman.

Tabelul de mai jos sintetizeaza cele 3 scenarii, ultimul cu trei ramificatii, descrise mai sus.

 

EFOR_StudiuPensii_Jan2015_photo6Sursa: Studiul „Tinerete fara batranete. Pensiile romanilor in 2040” – EFOR si APAPR

 

Cateva recomandari de final ale autorilor studiului:

1) de avut in vedere preocuparea constanta pentru cresterea gradului de ocupare a populatiei active, asadar crearea sustinuta, cel putin pana in 2026, a unui numar important de noi locuri de munca, aceasta implicand investitii private semnificative (straine si autohtone). Concomitent, trebuie adoptate politici eficiente de reducere a sectorului informal; reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura de subzistenta va creste semnificativ gradul de acoperire a sistemului de pensii;

2) Politicile de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca pot fi combinate cu cele de prelungire a duratei vietii active. Autorii studiului propun ca accentul politicilor publice sa fie pus intr-o prima faza pe cresterea ocuparii populatiei active, urmand ca dupa 2025 sa se mute pe stimularea prelungirii vietii active;

3) Scenariul al treilea arata, in toate variantele sale, ca este contraproductiv sa se intervina asupra Pilonului II – reducerea deficitului sau deficitelor in finantele publice facandu-se cu pretul reducerii pensiei medii la un sfert din salariu, in 2040.

4) Scenariul I (Status Quo) demonstreaza ca actuala situatie poate fi critica in urmatorii 3-4 ani, in contextul unor tinte de deficit tot mai ambitioase. De aceea, este critic sa se adopte politici eficiente de crestere a colectarii si de reducere a evaziunii, care sunt mai simplu de adoptat si de implementat. Este foarte important si ca dupa reducerea semnificativa a CAS sa nu se adopte alte masuri pripite de crestere a pensiilor sau de crestere a numarului de pensionari prin mecanismul pensionarii anticipate.

 

Studiul integral poate fi accesat aici

 

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.