EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, ANALIZE SECTORIALE, Telecom & IT-C & Online

România digitală. Drumul lung de la agenda cu foi la CRM – articol Ensight Management Consulting

RomaniaDigitala_EnsightManagementConsulting

Autor: Daniel Bujorean – Ensight Management Consulting

 

Dave este o hologramă într-o cutie, în momentul în care o deschizi, prinde viață și îți transmite un mesaj special creat pentru tine. Ești surprins plăcut de tehnologie și de faptul că trăiești această experiență, aidoma ca în Star Wars. Nu-ți mai rămâne decât să cauți butonul de teleportare despre care știi că nu există, dar ce tare ar fi să fie.

Holograma în cutie nu mai e de mult timp ‘magie’, de fapt este atât de accesibilă încât a putut să devină un produs de marketing direct. O companie1 de telecomunicații din Marea Britanie s-a folosit de Dave să transmită un mesaj către 50 de clienți corporativi. Un mesaj despre noi servicii și solutii digitale oferite de companie, adaptat perfect la un canal de comunicare menit, prin asociere, să îl accentueze într-un mod care a atras multă atenție. Această campanie cu holograme este doar una dintre exemplele de campanii de marketing care folosesc noile tehnologii pentru a comunica cu impact.

Pentru mulți dintre noi, digital înseamnă tehnologie și această asociere mentală este valabilă și atunci când vorbim de Marketing Digital. Conceptul este un sincretism între tehnologie și comunicare care a perturbat marketingul și comunicarea clasică oferind noi canale de comunicare și metode, înlocuind canale tradiționale de comunicare și oferind, de asemenea, posibilitatea de a cuantifica și măsura impactul acestor eforturi de comunicare.

La o analiză succintă a noilor tendințe2 în marketing, vedem un interes mare din partea tot mai multor companii pentru servicii de tip marketing digital, care reiese din analiza tendințelor în căutările pe Google dar și din oferta, în crestere pe piață, pentru astfel de servicii.

Agențiile de digital advertising au fost primele care au sesizat tendința mondială. Mai mult decât atât, au îmbrățișat conceptul ‘digital first’ ca și mod de creație publicitară care dezvoltă campaniile pornind mai întâi de la particularitățile canalului digital ales în dezvoltarea unei campanii.

Este evident de ce. Infrastructura digitală din România este în continuă creștere și numărul de utilizatori de internet a ajuns la 10,5 milioane de persoane3.

Facebook a ajuns la o penetrare în rândul populației de aproape 40% prin exorbitantul număr de 8 milioane de utilizatori și twitterul, fratele lui mai intelectual și mai puțin înțeles, crește și el exponențial depășind 300.000 de utilizatori4. Dintr-un studiu recent al ANCOM5 reiese faptul că în 36% dintre gospodăriile din România există cel puțin o tabletă, media fiind de 1,1 tablete/gospodărie, iar în 73% dintre gospodării există cel puțin un smartphone (media fiind de 1,5 per gospodărie). Potrivit unui alt sondaj6, realizat de firma de cercetare GfK România în 2015, 35% dintre români își doresc un smart tv cu acces la internet și nu trebuie să fii un geniu să realizezi potențialul de comunicare pe care noile tehnologii le oferă.

***

Andriana7 are 31 de ani și împreună cu soțul ei, Doru8, conduce o firmă mică de transport internațional de persoane. Au împreună cinci copii și o casă nouă, în care s-au mutat de curând. Sunt la ei pentru câteva zile și într-una din zile, când primesc vizita unor prieteni, nimeresc fără voie într-o discuție despre eficientizarea proceselor de business și consultanța de management.

Mi-a fost foarte greu să-i explic lui Doru importanța comunicării, să-i povestesc despre numeroasele modalități de comunicare și despre multitudinea de canale de comunicare. El este exponentul unei categorii de oameni care nu sunt încă convinși de beneficiile reale pentru business pe care o are tehnologia. Pentru el, necesitatea unei baze de date cu clienții existenți și comunicarea frecventă cu aceștia pentru fidelizare, sună foarte SF și eventual anodin. Este fără tăgadă un tip foarte deștept, un antreprenor înnăscut, absolvent de facultate, știe să folosească internetul pentru clipuri pe youtube, skype și facebook și să-și caute mașini noi în Germania, dar atât. Pentru el internetul este doar pentru petrecerea timpului liber, nu un instrument pentru business.

Asemeni tatălui său, el a învățat să facă afaceri prin multă determinare și asumându-și multe riscuri, și tot asemeni tatălui său, baza lui de date era o agendă cu foi, cumpărată de la librărie, în care își nota numele celor care l-au sunat. Business-ul lui nu va fi, probabil niciodată, mai mult decât un simplu IMM și din păcate nu e singurul. Registrul comerțului raporta faptul că la sfârșitul anului 2014, în România, erau 426.295 de IMM-uri și aproape 60% dintre ele erau întreprinderi de subzistență cu un singur angajat. Digital marketing, digitizarea de servicii și operațiuni sunt într-adevăr SF pentru mulți dintre români și e păcat pentru că IMM-urile reprezintă 60% din economia acestei țări! Mă aștep ca această tendință de digitizare și instruire în comunicare digitală să fie mai greu adoptate de către companiile mici și mijlocii din România. Dovadă stă faptul că zeci de mii9 de companii din România, IMM-uri și companii mari, încă nu au o pagină web optimizată pentru mobil și tablete, ca să nu mai vorbim de digitizarea operațiunilor și serviciilor.

***

Problema este că, deși există infrastructura digitală, nu există destulă competență digitală în România. Dacă în Europa 59% dintre angajaţi şi potenţialii angajaţi deţin competenţe digitale suficiente10, în România procentul este mult mai scăzut. Doar 20% din dintre români deţin competenţe digitale suficiente, iar 39% este analfabetă digital și nu a folosit niciodată internetul. Cifrele reies din Raportul Agendei Digitale din 201511.

Ensight_DigitalAgenda Același raport constata că la nivelul Uniunii Europene, jumătate din populaţie a cumpărat online şi a interacţionat cu administraţia publică prin e-guvernare, în timp ce la nivel naţional doar 5,8% din populaţie a folosit aceste servicii.

Nu poți să nu remarci decalajele semnificative dintre marile companii pentru care se dezvoltă campanii de marketing digital și care folosesc tehnologii revolutionare și microintreprinderile de subzistență care nu își permit sau poate că nu văd rostul unor canale media, deja clasice, precum rețelele sociale și pagina web.

Este, fără îndoială, și un decalaj de competență digitală în rândul populației față de alte țări europene și un handicap major al celor care sunt analfabeți digital față de cei care folosesc noile tehnologii, fie pentru uz propriu sau pentru business-ul lor. Când este vorba de intreprinderi de subzistență, persoana privată și persoana juridică se confundă și decalajul personal de competență devine un mare handicap de business.

Dacă pentru analfabetismul digital, soluția este relativ evidentă, cum poți să schimbi un decalaj de mentalitate despre care tind să cred că este destul de real? Oare câți dintre cei 40% de analfabeți digital reprezintă de fapt mici intreprinderi care sunt condamnate la necompetitivitate din cauza acestor lacune? Și își poate permite România aceste decalaje dacă dorește să devină o economie relevantă în Europa și în plan mondial?

Cu siguranță România nu își permite decalaje, și cu cât rezolvăm mai repede aceste probleme, cu atât mai curând vom trece la următoarea etapă, digitizarea serviciilor și a operațiunilor de business.

Bibliografie:

 

1 Articol apărut în marketingmagazine.co.uk , ‘Meet Dave, O2 sends personalised holograms to business customers’
2 Planificator de cuvinte cheie al Google AdWords poate oferi informații importante despre cele mai importante căutări pe internet, pe anumite cuvinte cheie
3 Studiului de Audienta si Trafic de Internet (SATI) 11 mai 2015
4 Date demografice Facebook România, Facebrands.ro
5 Studiu al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) – Utilizarea serviciilor de acces la internet fix 2015 – persoane fizice și persoane juridice, Utilizarea serviciilor de acces la internet mobil 2015 – persoane fizice și persoane juridice
6 Comunicat AGERPRES din data de 20 august 2015
7 Nume ficțional
8 Nume ficțional
9 ZF.ro a făcut o analiză a 82 de mari companii din România în data de 28.10.2014 din care reieșea faptul că doar 23 dintre ele aveau versiune de site optimizată pentru mobil.
10 Conform ANP.gov.ro, sunt două nivele de competență în utilizarea calculatorului. Primul nivel constituie competența suficientă.
11 Digital Agenda Scoreboard – 2015

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.