EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, PIETE FINANCIARE, Finante & Servicii Profesionale

Peer to Peer Lending – Noul model de intermediere financiară ce dă dureri de cap banking-ului clasic sau cum Internetul şi noile tehnologii vor schimba totul.

Ensight_Logo

Autor: Cristian Vasile – Senior Consultant IT

Ensight Management Consulting

 

Când eram copil, în România socialistă multilateral dezvoltată în nimic, ţin minte că mama împrumuta bani de la colegii şi colegele de dispensar într-un mod oarecum organizat. Procedeul se chema Roată, şi funcţiona destul de simplu. În ziua de salariu membrii “Roţii” împrumutau fiecare în parte cu 100 de lei pe un singur participant, ce pleca acasă cu creditul. Luna următoare, alt membru al “Roţii” beneficia de bani, şi prin rotaţie, după 10-12 luni, fiecare contribuia la ajutorarea celuilalt, şi la rândul său era ajutat. Sistemul funcţiona fiind bazat pe încrederea clădită în timp între angajaţi şi pe relaţiile umane ce se ţeseau într-un mediu profesional în care schimbările practic nu existau.

Astăzi, accesul la Internet, noile tehnologii IT, expertiza în administrarea banilor, analiza statistică modernă, procesare datelor de volume mari (big data în lb. engleză), creativitatea în a dezvolta noi afaceri se reunesc în ceea ce este denumit generic FinTech, un cocktail proaspăt între Financials şi Technology. Peer to Peer Lending ca business se bazează pe capacitatea de a pune în contact, în mod virtual, peste Internet, furnizorii de cash fie ei indivizi, mici firme sau investitori instituţionali cu potenţialii clienţi, ce au nevoie de cash, totul desigur contra unor comisioane. Platformele ce funcţionează pe acest principiu nu fac decât să intermedieze cerea şi oferta de cash prin mijloace moderne, fără a avea de susţinut o întreagă reţea de filiale clasice, de tip “bricks-and-mortar”.

Prima companie de acest tip a fost înfiinţată în Marea Britanie, în anul 2005, şi funcţionează cu succes, se numeşte Zopa. Până în prezent, Zopa a intermediat aproximativ 1,3 miliarde EUR (1 miliard GBP) şi a deservit peste 110.000 de clienţi. În anul 2006, în SUA în San Francisco, au luat naştere cei doi grei ai business-ului din SUA şi anume Prosper respectiv Lending Club. La dată scrierii acestui articol, Prosper a intermediat peste 4 miliarde USD iar Lending Club peste 11 miliarde USD, în 883.000 de credite. De menţionat că Lending Club este listată pe bursa NASDAQ sub simbolul “LC” şi oferă credite atât persoanelor fizice cât şi IMM-urilor. O altă companie, înfiinţată în anul 2007, în SUA, listată pe bursă NASDAQ sub simbolul “ONDK” este On Deck. Această companie intermediază doar împrumuturi pentru firme mici şi mijlocii și a depăşit pragul de 3 miliarde USD în credite acordate.

Mai aproape geografic de noi merită menţionată compania estoniană Bondora, înfiinţată în februarie 2009. Până acum a intermediat 60,5 milioane EUR pentru 220.000 de clienţi. Bondora, înmatriculată în Estonia, operează în 4 ţări: Estonia, Finlanda, Spania şi Slovacia iar investitorii provin din 37 de ţări.

Probabil puţini ştiu, dar Estonia este ‘campioană mondială’ la înfiinţarea de startup-uri şi administarea ţării prin e-government; colosul Skype, deţinut de Microsoft este un business dezvoltat datorită platformei software creată în Estonia. Platformele de tip P2PL (peer to peer lending) în dorinţa de atrage investitori şi a-şi demonstra buna credinţă şi etica în afaceri, având în vedere faptul că banii finanţează în general, credite negarantate, au făcut publice rapoarte complexe cu date anonimizate legate de portofoliul de clienţi şi mersul afacerii fără a fi obligate de nici un reglementator.

Lending Club publică cu frecvenţă lunară tot portofoliul de credite, cu starea fiecărui credit în parte, inclusiv cele neperformante şi de asemenea publică date legate de clienţii ce au aplicat online dar au fost respinşi de modelul lor intern de evaluare a bonităţii clientului. Bondora publică zilnic o suită impresionantă de rapoarte, de la portofoliul de credite până la istoricul de plăţi, pentru analiză statistică şi calibrarea strategiei de investiţii. Această transparenţă este de neimaginat în business-ul bancar clasic, deşi există bănci ale căror acţiuni se tranzacţionează pe bursa românească. Un alt aspect ce merită a fi remarcat este că natura business-ului de tip P2PL elimină una din problemele cu care se confruntă în general băncile, şi anume lipsa de echilibru între durata scurtă a depozitelor atrase faţă de durata relativ lungă a creditelor acordate.

Ca şi investitor, prin intermediul unei platforme de tip P2PL îţi asumi de la bun început durata creditelor pe care le finanţezi şi dacă există în cadrul platformei, aşa numita piaţă secundară, poţi să îţi vinzi la discount poziţiile deţinute. Dacă nu există posibilitatea aceasta atunci nu poţi decât să aştepţi maturizarea creditelor şi recuperarea lunară a investiţiei iniţiale plus dobânda aferentă.

În acest sector, conform zf.ro, va debuta pe piaţa din România în curând şi firma Lendrise Marketplace, înfiinţată de doi antreprenori români, în Palo Alto, California. Dacă business-ul de creditare, bazat pe platforma de împrumuturi online oferit de Lendrise Marketplace, va decola în această toamnă şi în România, va fi un pas mic dar important pe piaţa financiar-bancară, însă nu va avea o viaţă uşoară. Competiţia este acerbă în România pe cash-ul investitorilor: bănci cu pleiada lor de produse, IFN-uri, fonduri de investiţii etc, toate aceste afaceri se lupta pentru investitorii cu bani sau potenţialii clienţi cărora să le acorde un credit de consum. Estonienilor de la Bondora le-au trebuit peste 3 ani să acumuleze 10.000 de clienţi în portofoliu. Lendrise Marketplace doreşte să atingă acest prag în doar 12 luni.

Ar fi de dorit ca la un moment dat să apară şi în România un business, sau mai multe, de tip P2PL, care să se adreseze focalizat pe creditarea IMM-urilor, în condiţii decente. Sau ar putea să propună investitorilor să finanţeze proiecte ce sunt fezabile comercial. Arhitectura poate fi modelată asfel încât să finanţezi orice. Este bine că se încearcă şi stimularea moderată a consumului şi refinanţarea creditelor de pe carduri, dar IMM-urile au acces dificil la numerar. Chiar şi în ţările dezvoltate, coloana vertebrală a economiei o reprezintă IMM-urile şi nu corporaţiile.

Potrivit sondajului FCNEF, efectuat de Banca Naţională în perioada octombrie 2014 – martie 2015, pe un eşantion de peste 10.000 de companii şi publicat în iunie 2015, primele 5 probleme majore cu care se confruntă companiile în accesarea finanţării de la bănci sau IFN-uri sunt: valoarea sau tipul garanţiei, nivelul considerat prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, clauzele contractuale, birocraţia şi gradul de îndatorare permis. De remarcat faptul că 10% din respondenţi se plâng de lipsa transparenţei din partea instituţiei financiare iar 6% apreciază drept necorespunzătoare calificarea personalului instituţiilor financiare cu care interacţionează în accesarea creditelor.

În Marea Britanie, guvernul englez a finanţat IMM-urile din Regat cu 40 de milioane GBP. În februarie 2014, a injectat 40 milioane GBP prin intermediul companiei Funding Circle, specializată în intermedierea împrumuturilor către firme. Funding Circle a început afacerea în august 2010 şi în numai 5 ani a intermediat peste 1 miliard EUR, pentru 10.000 de IMM-uri. Din 2013 s-a extins şi în SUA. În acest sector al serviciilor financiare, pe alte pieţe, activează jucători cu vechime ce intermediază creditarea prin metode inovative către consumatori şi firme şi aşteptăm cu interes apariţia acestui model de afacere şi în România.

 

Legaturi externe
1. www.lendingclub.com
2. www.lendingclub.com/info/download-data.action
3. www.prosper.com
4. www.ondeck.com
5. www.zopa.com
6. www.bondora.ee
7. www.bondora.ee/en/invest/statistics/data_export
8. www.fundingcircle.com
9. www.gov.uk/government/news/new-40-million-investment-by-british-business-bank-to-support-450-million-of-lending-to-smaller-businesses
10. http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=15748

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.