STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE

Radu Limpede: Istoria se repetă? Trăim oare ‘The Great Depression’ din 1929 sau vor urma ‘The Roaring 20-s’ de după Marele Război? Pariez pe a doua!

Pandemia COVID-19 „ne-a luat pe nepregatite” (?!) – vorba tuturor Guvernelor noastre sau a Primariei Capitalei la fiecare prima ninsoare a iernii, sau a fostului Presedinte „Iarna nu-i ca vara!”…

Cu toate ca era un fapt asteptat si previzibil: multi oameni de stiinta, doctori si epidemiologi, Think Tank-uri interdisciplinare, Bill Gates (cel mai bogat om al Lumii din ultimele 2-3 decenii) au lansat multiple apeluri privind iminenta unei asemenea pandemii. Nu in ultimul rand, uriasul intelectual contemporan Nassim Nicolas Thaleb, autorul cartii si sintagmei „Lebada Neagra” – de care atatia comentatori abuzeaza astazi -, a scris ca avem de fapt o „Lebada Alba”, total previzibila ca aparitie.

Motto 1: „Only Thing We Have to Fear Is Fear Itself – Franklin D. Roosevelt – First Inaugural Address

Motto 2: „Să nu vă fie frică!” – martie 2020 – Mesajul Papei Francisc despre primul Paşte în izolare

Totusi, daca la nivel MEDICAL-SANITAR am fost cu totii nepregatiti – in afara tarilor din Asia, devenite ANTI-FRAGILE dupa epidemiile SARS-MERS de acum 1-2 decenii -, la nivel ECONOMIC-FINANCIAR se demonstreaza zilele acestea ca lumea este „vaccinata”, lumea a invatat ceva din criza mai degraba prost gestionata a anilor 2008-2010. Cu exceptia multor „profeti ai Apocalipsei”, antreprenori sau comentatori. Voi incerca mai jos sa analizez pro si contra cine are dreptate, in lume, UE si in Romania.

In primul rand, este aceasta o criza economica si financiara stricto senso? Nu, este 100% o criza sanitara-medicala (si salut vocile rationale care au accenuat recent acest lucru – voci venite mai ales de pe piata de capital si imobiliara a Romaniei !), si poate cel mult 10%-20% in paralel niste EXCESE economice si financiare – si in plus si ECOLOGICE. Excese care oricum trebuiau corectate mai devreme sau mai tarziu. Dar nu neaparat acum, nu se stransese defel o „masa critica” ca in 2008-2009.

Da, metoda „LOCKDOWN” – pusa in vigoare de majoritatea statelor lumii pentru a nu coplesi sistemele de sanatate publica – afecteaza cam toate sectoarele ce tin de TIMPUL LIBER al oamenilor: HoReCa, Turism, Evenimente s.a., plus amanarea a tot ce inseamna bunuri de folosinta indelungata („DURABLES”), pornind chiar de la banala moda (confectii-incaltaminte-accesorii), trecand prin mobila-decoratiuni si ajungand la automobile si chiar … imobiliare. Parte din acestea sunt achizitii AMANATE, parte vor disparea (gen hainele in plus). Este cazul sa ne alarmam? Voi detalia.

In paralel, unii prospera: afacerile din zona IT&C si ONLINE sau a diverstimentului consumat acasa.

Oricum – prin ricoseu – mai toate sectoarele vor fi lovite, pentru ca brusc dispare pentru cateva luni o bucata enorma din economia fiecarei tari (INSSE din Franta spunea recent ca 35% din economie nu mai exista in aceste luni de „lockdown”, asa incat partea aceea „evaporata” nici nu o pot masura).

Intrebarea este: isi vor reveni aceste sectoare? Raspunsul este DA 100% (agreat de majoritatea).

Intrebarea a 2-a: vor reveni LA ACELASI NIVEL ? Unii zic ca NU, niciodata, sau doar pe termen luuung.

Raspunsul INTUITIV al majoritatii (si al meu in prima faza) este: DOAR PARTIAL. Gresit, spun eu !

Raspunsul este: DA si NU (simultan, precum pisica lui Schroedinger), si voi detalia mai jos.

E clar ca in prima faza nu toate vor reveni mai mult de  30%-50% cei din HoReCa (sau 70% cei care au fost flexibili, agili, si au tinut legatura cu clientii – vazuti ca o comunitate – online si prin livrari acasa). Iar aceste procente vor veni in functie de relaxarile graduale date de urmatoarele Ordonante Militare.

Totusi, nici la nivel mondial si nici la nivel de UE sau al Romaniei nu exista baza si nu trebuie sa existe o VINA MORALA pentru care sa ne ajustam consumul „pe Datorie” cum a fost in 2009-2010: alta decat EXCESELE ce raneau si Planeta, Mediul, Ecologia sau pur si simplu excesele ce tineau de o competitie exacerbata, dusa dincolo de spiritul economiei de piata „naturale”, capitalist-echilibrate 1.

1 Daca aveti dubii ideologice fata de sintagma (inca) neconsacrata in vreo teorie, folosita de mine mai sus, va recomand a citi niste studii Neurologice si Psihologice despre creierul uman si functionarea sa… si pe marii economisti Nobel aflati la intersectia cu aceste domenii â> veti vedea ca „OMUL RATIONAL” ca agent economic care „actioneaza intru maximizarea utilitatii” descris de marele Adam Smith e doar un model perfect, util de secole, insa … in realitate NU EXISTA; Marketerii „stiu de ce” :).

In 2008, Bancile din SUA lucrau cu un LEVIER de 30:1, adica Capitalul lor Propriu era de 3% din Bilant !

In 2010-11, stim cu totii cum Grecia a mintit intreaga UE (si Eurostat-ul) si apoi a fost salvata cu FMI.

In 2008, Romania avea un Deficit de Cont Curent de 14% din PIB (anume din 100 lei consumati, 14 erau munciti in Vestul Europei sau in alte zone cu care aveam deficit comercial). Imobiliarele o luasera „razna” – pretul vechilor apartamente urcau spre cer – iar toata tara era intr-un fel de „orgie” a consumului pe datorie. Suna dur, dar nu gasesc alt cuvant-metafora mai relevant. Stiu, nu Dumneata, cititorule, nu colegul sau colega, nici eu, dar toti impreuna – pe media tarii – cam asa eram !

De data aceasta – ca sa ii parafrazez pe Carmen Reinhart si pe sotul sau –  „lucrurile chiar sunt altfel” – si il citez pe FDR din motto-ul de la debut: „Noi acum ne putem teme … DOAR DE FRICA INSASI !”

Mario Draghi – ex-Presedintele BCE -a insistat ca Guvernele si bancile centrale din UE sa faca tot ce e poisibil (inclusiv tiparind bani), pentru a MENTINE CAPACITATEA de CONSUM si DE PRODUCTIE. Corect spus. Si Christine Lagarde de la BCE si altii – sefi de mari guverne Occidentale – fac de data aceasta tot ce e necesar pentru a PREZERVA SLUJBELE exact acolo unde acestea erau la debutul „lockdown”-ului. Dar nu numai slujbele, ci astazi si nivelul salariilor – puterea de cumparare !

Da, veti zice, dar 75% ca Somaj Tehnic din salariul mediu nu e acelasi lucru cu salariul de dinainte… totusi, strict pe perioada crizei sanitar-medicale, putem trai decent cu asta, doar timpul liber al tuturor este acum 80% pe niste ecrane. Si cat costa un abonament de Internet sau TV sau Netflix ?

Sunt destul Economisti „de moda veche” – chiar si la noi, intre consilierii de la BNR – care striga ca nu trebuie incalcate „dogmele economice traditionale”. Da, respect pentru opinia lor in timpuri normale, pentru ca asemenea politici au fost folosite alte dati in mod populist, inflationist, au distrus economii ale statelor, economisiri ale oamenilor, si au generat inflatie galopanta sau chiar hiperinflatie.

Doar ca … traim alte vremuri ! Acum e vorba de un TRANSFER MASIV – dar simultan si PARTIAL si TEMPORAR si BENEVOL – al INCREDERII noastre de consumatori, de antreprenori, de agenti economici cu alegere libera (cu liber arbitru) spre aceste Autoritati Guvernamentale si Monetare.

NU, nu este o revenire la Comunism cum ar zice „puristii”. Dar DA, este o „Economie DE RAZBOI” (doar ca ne luptam cu un virus si nu cu tancuri si bombardiere).

2 Nu e benevol vor zice unii „ortodocsi” sau libertarieni? In orice Democratie, avem principiul MAJORITATII care se aplica si astazi; masurile luate au suport public de >80% in Romania, UE, SUA.

Abia cand urgia trece, trebuie sa amendam eventualele excese privind prelungirea acestor politici.

Si da, pe asemenea vremuri, se poate EMITE ORICATA DATORIE PUBLICA si se POATE PRINTA ORICATA MONEDA si sincer nu vad vreo problema. Vor zice unii, cum, cand Italia avea Datorie Publica de vreo 135% din PIB 3 ? Unde sa mai creasca ? Sa daramam acest mit !

3 Pai hai sa vedem, in Capitalismul nostru atat de drag si de eficient, o familie e OK sa se imprumute la banca pe 30 de ani cu credit ipotecar, pentru a trai 30 de ani in acel apartament / casa, in loc sa si-o cumpere la batranete, inainte de a muri, din acumulari? Pai daca ratele la casa sunt 30% din venitrile familiei, rezulta x30 ani ca familia e indatorata 900% din venitul sau anual. Stiu, Statele din UE nu incaseza la buget 100% din PIB ci doar 45% (in medie, iar Romania abia 32%), dar si asa cei 60% ca prag de indatorare maxim stabilit prin criteriile de la Maastricht devine un 133% din venitul bugetar anual. De comparat cu 900% in cazul familiei. Si da, familia are un acoperis deasupra capului in acesti 30 de ani, dar si Guvernele au cosntruit Infrastructura si sisteme de Pensii si de Sanatate intre timp.

Sunt absolut convins ca „Monetaristii” clasici de azi – inclusiv consilieri de la BNR – vor intelege peste ani ca vor fi priviti drept „haiosi” pentru pozitia lor rigida adoptata astazi; ca analogie, vor fi precum noi toti ii privim drept caraghiosi pe adeptii teoriei reintoarcerii la STARNDARDUL AUR al monedelor.

UPDATE 26 Aprilie 2020: Detaliez figura de stil de mai sus cu „ORICATA”: poate ca nu suna bine pentru Pietele Financiare acest termen „oricat” si nici nu mai este adecvat, pentru ca deja se se discuta de un Plan de Relaxare cu data 15 Mai a.c. Ideal ar fi un 20% din PIB – ca sa il citez si pe Matei Paun – editorial in ZF in Aprilie 2020 – , din care 10%-15% din PIB poate fi datorie publica, iar tiparirea din partea BNR sa fie bine mascata in noua politica asumata public de „Quantitative Easing” â cumpararea de titluri de stat ale Romaniei de pe piata secundara; e mai „ortodox” asa. In plus, 1/2 din cei 20% PIB noua datorie publica pot fi plasati sub umbrela Bancii Central Europene.

Revin la LEITMOTIV-ul analizei mele: de ce NU TREBUIE SA SIMTIM vreo VINA MORALA?

Pentru ca acum facem toti un sacrificiu pe deplin moral si necesar punand VIATA semenilor nostri cu sistem imunitar mai slabit pe primul loc, inaintea Economiei sau intereselor personale sau de grup !

Il citez acum pe Papa Francisc (vezi motto 2 din debut), dar si pe Regina UK, Presedintele si Cancelarul Germaniei, si pe Presedintele Iohannis – si as fi vrut ca mai multi lideri sa fi avut discurs ca al lor – : este o alegere morala, necesara, asa incat „Nu va fie frica” !

Situatia de astazi din punct de vedere FINANCIAR & ECONOMIC

In plus, dincolo de unele excese pe care le stim cu totii – echilibrele economice si financiare ale Lumii / ale SUA / ale Uniunii Europene / ale Romaniei chiar, erau departe de a fi in neregula acum.

La debutul Crizei mondiale data de „lockdown-ul” anti-Covid-19, lucrurile erau asezate macroeconomic si financiar, inclusiv micro – la nivel de banci si corporatii, cu mici deficite corectabile.

COMPANIILE: Nu am date recente in sensul unor medii calculate farmaceutic, dar – ca fost analist de Bursa – va spun ca majoritatea Companiilor Multi-Nationale din SUA si Europa au avut PROFITURI si niveluri de CAPITALIZARE (â Equity / Totalul Activelor-Pasivelor) uluitor de mari la scara istorica in ultimul deceniu (vezi si raliul si maximele burselor); chiar daca unele au abuzat de supra-lichiditatea generata astfel si si-au oferit Dividende si Rascumparari de Actiuni si Bonusuri Manageriale mari (pentru care sunt criticate astazi, cand ar avea nevoie de ajutor – Ex. vezi sectorul aviatiei civile).

Este adevarat, parte din aceste profituri au fost din start gandite ca „buffere” ANTI-RISC dupa criza recenta din 2008, pe care putini au uitat-o. Este la fel de adevarat, parte din aceste profituri – mai ales in zonele financiara sau imobiliara – au fost incurajate de la politicile de Quantitative Easing ale FED, BCE, BoE, BoJ si ale altor banci centrale. Dar – esential – acestea existau si sustinusera capitalizari ( â Equity / Total Assets) uriase la scara istorica – cel putin dupa al Doilea Razboi Mondial (WW2).

BANCILE din SUA stiu ca sunt super-capitalizate (dupa ce si-au platit integrat trilioanele din bail-out-ul numit generic TARP). In Europa, ECB cere 8% capital propriu bancilor si media acestora era mai inalta; majoritatea treceau testele de stress; cele „sistemice” avand criterii chiar mai dure; marile banci din Italia revenisera fabulos ca profituri; abia marile banci din Germania era inca „varza”, dar stim cu totii ca economia Germaniei este rezilienta datorita companiilor sale exportatoare – multinationale sau „Mittelstand” (IMM medii la ei, dar foarte mari raportatate la standardele Europei Centrale si de Est).

In Romania, BNR ceruse Solvabilitate de 10% in loc de 8% la BCE – iar bancile noastre rulau pe medie capital intre 18% si 20% (mai recent) din Totalul Activelor/Pasivelor (din „inaltimea” intregului Bilant).

Tarile Europei respectasera in mare masura conditiile „Pactului de Stabilitate si Crestere” agreat dupa criza Greciei si a Cipriului (sau mai larg spus, a tarilor PIIGS de la periferia Uniunii); Da, Romania a fost singurul „outlier”, exceptie, cu deficitul bugetar 4,6% in 2019, insa pietele financiare ne permit asta.

CONTUL CURENT (C/A) al Balantei de Plati (externe) a Romaniei a rulat un deficit de numai 4,8% in 2019 fata de 13,8% in 2008, adica sub 5 lei din 100 consumam „pe munca altora” (vs. 14 lei in 2008); iar acestia erau majoritar acoperiti de ISD-FDI (investitiile straine directe) de 6 miliarde euro pe an.

Da, dupa perioada de „lockdown”, multe firme si companii de peste tot se vor chinui nu doar ca lipsa de LICHIDITATI 4, ci si la nivel de Equity-Capital Propriu, care va scadea inerent pe fondul PIERDERILOR reale generate de aceasta perioada; si chiar de revenirea putin precauta din perioada de relaxare.

4 Lichiditati â zona unde se vede ca Statele si Bancile Centrale au intervenit muult mai prompt ca acum 10-12 ani; iar ca opus al bunelor practici, in Romania schimbarea este de 100%, nu existase vreo sustinere in acel fatidic 2010 cu -25% salariile bugetarilor si TVA urcat brusc de la 19% la 24% ! …

Dar, spre deosebire de anul Marii Depresiuni 1929 sau de „Marea Criza” recenta 2008-2009, consumatorii si firmele trebuie sa isi PREZERVE INCREDEREA ca meritam stilul de viata de dinainte.

Cu mici ajustari: nu toate intalnirile de business trebuiau sa fie fata in fata, pentru a aglomera orasele mari cu noxe ce ne secera ani multi din viata. Nu toate colectiile de moda trebuie rase din mall-uri pentru a tine dulapuri ticsite si apoi a le arunca. Nu e necesar sa faci 12 excursii externe pe an doar ca sa te dai „grande” pe Feisbuc sau Instagram. Ajung 2-3 calatorii anual, care sa iti ramana in suflet !

In final, sper ca sectoarele greu lovite la noi sa fie ajutate si cu lichiditati, dar inclusiv FINANCIAR (subventii / transferuri / capitalizare directa din partea Statelor, cu minime conditii anti-frauda).

IMPACT limitat in PIB-ul Romaniei, cel putin cel „de prima runda”; „runda a 2-a” depinde de FRICA

Intreg sectorul HoReCa avea o cifra de afaceri de 3 miliarde euro in 2019 (14 mld. RON conform ZF.ro) si daca scadem costul ingredientelor mesei, cafelei (valoare adaugata VAB ce merge la producatorii agricoli, agro-food sau importatori), raman un maxim de 2,2 miliarde de euro sau 1,0% din PIB-ul de 223 miliarde euro al Romaniei in 2019. Turismul (Cazarea fara HoReCa) era la jumatatea acestei cifre; poate cu ceva economie neagra in Vama Veche si 2 Mai, dar aceea tine 2 luni pe an. Sectorul de Diverstiment 5 si Evenimente (inclusiv Culturale) dubleaza cele de mai inainte la un 3,0% din PIB.

5 3,5 miliarde euro ca cifra de afaceri dar fara consimul intermediar, tradus in VAB, raman maxim cca. 1,5% din PIB; mare parte dina sta sunt PACANELE si PARIURI – Dvs. plangeti dupa acestea? Eu nu !

Toate aceste sub-sectoare sunt RASE de „lockdown”, dar numai pentru 2-3 luni; apoi incetinite, revenirea va fi treptata. Insa nu toti cei 3% dispar chiar asa „fara urma” din PIB !

Noi – citeste, noi, comentatorii „Apocalipsei dupa Covid-19” – traim in marile orase unde TIMPUL LIBER ocupa un loc central in vietile noastre. Si asta ne cam distorsioneaza privirea asupra efectului real in Economie. Sa nu uitam insa de „Romania PROFUNDA” unde „industria de timp liber” este carciuma din sat; plus biliardul, pacanelele; suntem totusi tara unde 50% din bere se cumpara la PET.

Da, in realitate vor fi efecte pe TERMEN SCURT mult mai mari decat cele enumerate mai sus, cuvantul-cheie fiind „EFECTELE de RUNDA a 2-a” – anume cei care au fost loviti, antreprenorii sau angajatii disponibilizati, vor investi si cheltui mai putin, totul se va propaga ducand la efecte in lant. Cat de mari? Greu de spus: de asta e important ca Statele sa intervina, sustinute de Bancile Centrale.

Inclusiv cu noul dar deja celebrul concept de „BANI din ELICOPTER„, subventii directe pentru consum.

De asmenea, Romania ar putea fi lovita pe „CANALUL EXTERN” dat de (cererea din U.E. redusa pentru) Exporturile noastre. De asta e necesar ca raspunsul sa fie coordonat la nivelul intregii Uniuni.

DOWNTRADING limitat de data aceasta

In 2010, pe fondul scaderii economice generalizate, al salariilor taiate sau slujbelor pierdute, oamenii si-au ajustat consumul spre segmente de piata de slaba calitate sau spre produse cu valoarea nutritiva mult mai scazuta: retele de cafenele au dat faliment in Centrul Bucurestiului (va mai aminti de Turabo?), dar si patiserii premium sau localuri food, fiind inlocuite de francize de patiserie congelata gen Fornetti sau de covrigarii cu covrigi la 1 leu (celebrii „apostoli” Petru, Luca si Matei).

A durat un deceniu intreg ca oferta de calitate din cele 2 subsegmente de HoReCa sa se refaca, e adevarat, mai spectaculos. De data asta, nu sunt motive pentru asa un efect de substitutie in consum.

Masuri rapide de compensare si RELANSARE ?

Daca as fi in locul Guvernantilor – si sunt sigur ca minti luminate de acolo deja fac strategii, cunosc personal cativa specialisti de calibru in noul Guvern Ludovic Orban – as investi masiv in sustinerea a 2×2 â 4 sectoare: Agricultura locala plus procesare Agro-Food Ă Infrastructura mare plus Constructii.

PLUSUL generat rapid din acestea va fi de 5-10 ori mai mare decat minusul aparent din „timpul liber”.

Asa a reusit sa faca Polonia in anii 2009-2010 si a fost singura din Europa ce nu a cunoscut recesiunea.

Si mai fac un pariu: dupa o perioada de INTROSPECTIE individuala, intelegand rolul relatiilor umane sincere si de calitateoamenii vor reveni in numar si mai mare in zona de HoReCa si Evenimente.

Vom trece rapid peste episodul Pandemiei Covid-19 si …Welcome to „THE ROARING TWENTIES” !

 

One Comment

  1. Extrem de interventionista abordarea, dincolo de alte premise fara nicio dovada ca ar fi adevarate. Tot inainte spre etatism, sa plateasca cetatenii economi, ca au de unde, cine i-a pus sa fie cumpatati si sa nu se implice in politica?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.